Notes and Counternotes

by Eugène Ionesco

«En réalité, j'ai surtout combattu pour sauvegarder ma liberté d'esprit, ma liberté d'écrivain. Il est évident qu'il s'est agi, en grande partie, d'un dialogue de sourds, car les murs n'ont pas d'oreilles et les gens sont devenus des murs les uns pour les autres : personne ne discute plus avec personne, chacun voulant de chacun faire son partisan ou l'écraser [...].L' uvre d'art doit contenir en elle-même, et cristalliser, une plus grande complexité des débats dont elle est la réponse ou l'interrogation plus ample.»Voici les textes les plus importants de Ionesco sur ses conceptions dramatiques, sa critique des critiques, ses opinions sur le théâtre contemporain, ainsi que ses vues sur l'artiste et l'art en général.

Genres: Theatre, Nonfiction, Philosophy, Essays, Romanian Literature, Memoir

279 pages, Paperback

First published January 1, 1962

About the author

Eugène Ionesco, born Eugen Ionescu, was a Romanian playwright and dramatist; one of the foremost playwrights of the Theatre of the Absurd. Beyond ridiculing the most banal situations, Ionesco's plays depict in a tangible way the solitude and insignificance of human existence.

Excerpted from Wikipedia.

Reviews

[Fahime · Rating 5 out of 5]

وقتی امور را زیادی جدی بگیرید،کار به ساختن زندان،تفتیش عقاید،تعلیم و ارشاد ملال آور و سرانجام به راه انداختن جنگ و آدم کشی میکشد.

[Nicole · Rating 5 out of 5]

This book is about more than the theater--it's a book of philosophy. Wonderful.

[Tosh · Rating 3 out of 5]

I like dipping in and out of these collection of essays. The absurdists need to make a comeback.

[Maurizio Manco · Rating 5 out of 5]

"Non sono mai riuscito ad abituarmi completamente all'esistenza, né a quella del mondo, né a quella degli altri, né soprattutto alla mia. Mi accade di sentire d'un tratto che le forme di svuotano di contenuto, la realtà diventa irreale, le parole non sono che rumori privi di senso, le case, il cielo soltanto una forma del nulla, le persone sembrano muoversi in modo automatico, senza ragione: tutto sembra volatilizzarsi, tutto è minacciato - compreso me stesso - dal precipitare imminente, silenzioso, in non so quale abisso, di là dal giorno e dalla notte. Quale stregoneria ci consentirà di durare ancora? E che significa questa parvenza di movimento, questa parvenza di luce, questa sorta di mondo, questa sorta di cose? Eppure io sto qui, nell'alone della creazione, senza poter afferrare le figure vane, senza capire, spaesato, sradicato da non so che cosa, privo d'ogni sostegno. Contemplo me stesso e intanto mi assale una sofferenza incomprensibile, rimpianti senza nome, rimorsi senza oggetto, una specie d'amore, una specie d'ira, una gioia apparente, una strana pietà (di che? di chi?); forze cieche mi straziano, salendo dal più profondo di me stesso, opponendosi in un conflitto senza speranza, senza esito; ora mi sembra di identificarmi con l'una ora con l'altra, e tuttavia so di non essere interamente nessuna delle due (che cosa vogliono da me?), poiché non posso evidentemente sapere chi sono, né perché sono." (p. 149)

[Ştefan Bolea · Rating 5 out of 5]

Ionesco proves once more he is brilliant as a theoretician as well not only as a dramatist.

[Alin Cristian · Rating 4 out of 5]

„Opera de artă pe care o aducem pe lume se afla deja, virtual, în noi. Ea a pândit doar ocazia de a se ivi.”

„Smuls dintr-o dată „realului”, apare acest vis – voi muri: nu-mi voi mai aminti de teatrul acesta, de lumea asta, de iubirile mele, de mama, de soţia, de copilul meu. „Eu” nu-şi va aminti. Iar „eu” nu va fi „eu”. Totuşi, acestea toate vor fi existat. Nimic nu poate împiedica existenţa să fi existat, să fie înscrisă undeva ori să fie substanţa asimilată a tuturor transformărilor viitoare.”

[Salomé · Rating 5 out of 5]

À la personne qui a donné son exemplaire de Notes et contre-notes, édition de 1962, dans la boîte à lire de Xonrupt-Longemer : j'aurais anoté le livre exactement de la même façon (et donc, pouvons-nous nous marier ou quelque chose, merci <3).

[Alexandra Zaharia · Rating 4 out of 5]

Wonderful thoughts of a wonderful man!
Also heleped me understand his work so much better.

[Socrate · Rating 4 out of 5]

“De ce scrieți?” este întrebat adesea scriitorul. “Ar trebui să știți de ce”, le-ar putea răspunde el celor care pun întrebarea. “Ar trebui să știți de vreme ce ne citiți, căci dacă ne citiți și continuați să ne citiți e pentru că ați găsit în scrierile noastre ce să citiți, ceva ca un fel de hrană, ceva care răspunde nevoii dumneavoastră. De ce aveți, așadar, această nevoie și ce fel de hrană suntem noi? Dacă eu sunt scriitor, de ce sunteți dumneavoastră cititorul meu? Răspunsul la întrebarea pe care mi-o puneți îl găsiți în dumneavoastră înșivă.” Cititorul sau spectatorul va răspunde, schematic, că se duce la un spectacol ca să se instruiască sau ca să se distreze. În mare, acestea sunt cele două feluri de răspunsuri posibile. A se instrui: adică a afla cine este cel care scrie și ce scrie; sau poate cineva mai modest va spune că o face pentru a găsi răspunsuri la niște întrebări la care el nu e în stare să răspundă. Cine vrea să se distreze, adică să uite de grijile zilnice, să se bucure de frumusețea celor citite sau privite, vă va reproșa că-l plictisiți când i se pare că vreți să-l instruiți sau să-i dați o lecție. Cine vrea să se instruiască – în caz că i se pare că vreți să-l amuzați, poate pe socoteala lui, și să-l distrați – va putea să vă reproșeze că nu dați răspuns tuturor problemelor pe care el însuși nu le poate rezolva. Cum scrie cineva un sonet, un vodevil, un cântec, un roman, o tragedie, ziariștii se năpustesc asupra lui ca să afle ce crede autorul cântecului sau al tragediei despre socialism, despre capitalism, despre bine, despre rău, despre matematică, despre astronautică, despre teoria cuantelor, despre dragoste, despre fotbal, despre bucătărie, despre șeful statului.

[Ante Banović · Rating 3 out of 5]

Jonesko, Ežen. (1965). Pozorišno iskustvo. Beograd : Vuk Karadžić. (prijevod: Kaća Samardžić)
- Izbor i prijevod ove knjige učinila Kaća Samardžić.

Čini se da je ovaj izbor kompilacija dviju Ionescovih knjiga “Notes and Counternotes” – gdje u dnevničkoj formi, objašnjava svoj odnos prema kazalištu, pojašnjava svoj “umjetnički stav”, te se obračunava s pojedinim kritičarima. Prvi dio knjige, naslovljen “U Mlinu” malom mjestašcu, već najavljuje nešto “osobniji,” odnosno intimniji narativ memoarsko-dnevničke forme. Drugi dio knjige (Expérience du théâtre) podnaslovljen i po naslovu (tada) same knjige “Pozorišno iskustvo” odnosi se i dalje na obračun sa kritičarima, objašnjavanje svoga tumača avangarde, a prisutna su i aposteriori razlaganja o dramskim elementima. Sve u svemu, knjiga može zanimati one koji žele gutati literature o kazalištu. Stil (recimo kao i kod Mejerholjda) ne buja znanstvenom terminologijom, ali ju tematizira jednim dijelom.

[Esteban]

"Notes et contre-notes" c'est un titre bien trouvé pour quelqu'un qui prône le fait de garder une ligne directrice mais qui fait volte-face sur des idées à chaque page, cependant je ne peux me permettre de critiquer car on dit que seuls les imbéciles ne changent pas d'avis.
(et je propose "Envers et contre tous" comme titre alternatif)

[Snicket · Rating 4 out of 5]

Rescato sobre todo el beef unilateral que tenía con Brecht, que me ha parecido graciosísimo. Y tiene toda la razón: hay que volver a la tradición y recordar que el teatro debe entretener ante todo.

[لاله فقیهی · Rating 5 out of 5]

این کتاب ترجمه ای است از سه فصل برگردانِ انگلیسی مجموعه ای از مقالات، یادداشت ها، سخنرانی ها و مصاحبه های اوژن یونسکو

چاپ اول بهار 1370
ترجمه مصطفی قریب