„Volumul irlandezului Patrick O’Brien, publicat în anul 1854, când rusofobia occidentală ajunsese la apogeu, capătă o semnificaţie aparte pentru cititorul român. Departe de a fi o relatare de călătorie interesantă prin ineditul şi pitorescul descrierilor de peisaje, de tipuri umane sau de ciudăţenii care fac încă deliciul acestei specii literare, lucrarea lui O’Brien este o subtilă analiză a cadrului istoric şi politic intern şi internaţional în care, în vara anului 1853, armatele ţariste au ocupat cele două principate române, Moldova şi Ţara Românească. Interesat să cunoască şi să înţeleagă mai bine această complicată ecuaţie politică, O’Brien a redactat un veritabil eseu de filozofie politică din care reiese că actorii, principiile apărate şi modurile de operare (Rusia, puterile occidentale, autocraţia, democraţia, ocupaţiile militare, provocările, loviturile de stat, propaganda etc.) par să se fi schimbat prea puţin la mai bine de un secol şi jumătate de la finalul Războiului Crimeii.“ (Constantin ARDELEANU)
Mai sus de Hârşova este orașul Cernavodă, unde se găsea, ca și mai înainte, o puternică unitate turcă. Câteva mori sunt construite pe fluviu, dar curentul nu este foarte puternic prin părţile acestea şi roţile se învârteau foarte încet. Pe mal, nişte pescari îşi reparau plasele şi bărcile lungi ca nişte canoe, iar lângă ei se jucau copiii lor, pe jumătate despuiaţi. Am zărit femei cărând poveri pe cap şi ţărani lucrând din greu pe câmp, în mormăitul vlăguit al roţilor de moară. Toate acestea contrastau în chip ciudat cu sumbrele pregătiri de război. În apropierea pescarilor, ţanţoşi și înarmaţi până-n dinţi, se plimbau neînfricaţii albanezi; în spatele zidului cu şanţuri de apărare lângă care ţăranul își lucra pământul se vedea temuta artilerie. Soarele zâmbea strălucitor deasupra tuturor – deasupra copilaşilor ce se jucau lângă părintele lor şi deasupra arnăutului a cărui meserie e lupta, deasupra liniştitei vieţi rurale şi deasupra vârfurilor ascuţite ale baionetelor din tabără.
O perspectivă interesantă a unui irlandez educat, cu un bun simț al observației și nelipsita ironie despre Țările Române aflate în plin proces de căutare a independenței de sub Imperiul otoman și cel țarist. O lectură ușoară, plăcută (cartea se citește în câteva ore). Animat de profunde sentimente rusofobe, autorul nu scapă niciun prilej să atragă atenția asupra impredictibilității Imperiului țarist ca jucător între puterile europene. Bun cunoscător al armelor și strategiilor militare, face numeroase observații pertinente despre trupele ruse și otomane cu care se întâlnește prin periplul său.
An interesting travelogue written by a then freshly elected British MP, born in Ireland. O'Brien describes with great attention to detail what he sees and analyzes with much clarity the historical context of the time - the beginning of what was to be known as the Crimean War-, as well as the ingrained situation of the Romanian Principalities, showing a compassion for their unfortunate destiny, as well as a certain sympathy for the Romanian peasant. Also, his deep-seated anti-Russian attitude and his plea for choosing the lesser evil - that is Turkey - as a hegemonic power in the Balkans at the expense of the wolfish Russia is worth noting, although it is not at all surprising coming from a citizen of a country known as a longtime supporter of the Ottoman Empire.
Se citeste foarte usor si asemanarile dintre atunci si acum sunt socante. Foarte interesante comparatiile intre viata la tara in Romania si in Irlanda, de asemenea. Un backpacker avant la lettre!