Singurul motiv pentru care primește 4 stele și nu 3 e pentru stilul afectiv și "catchy" al lui Caragiale de a scrie. NU recomand "Păcat" - atât zic.
--
O făclie de Paște - Ion Luca Caragiale
O nuvelă "thriller" care-ți taie răsuflarea, surprinzător de palpitantă și plină de momente stranii, înfricoșătoare.
Ion Luca Caragiale relatează istorisirea unui evreu antreprenor, Leiba Zibal, care suferă de "friguri" nevrotice. Amenințat de un angajat agresiv și demonic, Leiba se pregătește să aștepte seara în care acesta îi promite un atac.
Deși personajele nu sunt foarte dezvoltate, precum într-un roman, trăirile obscure lăuntrice și viziunile schizofrenice ale lui Leiba compensează această nevoie de a "cunoaște" personajele. Vedeniile setează un cadru de nesiguranță, deranjant, de neclaritate, de o mare potență stilistică.
Cu un final pe măsură (de straniu), "O făclie de Paște" abordează nu doar o problematică a bolii mintale, ci chiar a identității etnice a "ovreului" român capitalist la final de secol XIX. Într-o țară care aderă cu fermitate Creștinismului de rit Ortodox, Leiba Zibal este un renegat al societății, situație reflectată chiar și în poziționarea hanului său într-o vale pustie și lipsită de vizitatori. Leiba este neînțeles și datorită stării sale mintale, care aduce acestei nuvele o cromatică puternică, cu o sumedenie de momente de psihanaliză și vedenii bolnăvicioase redate ca realitate și corectate doar ulterior de către narator.
Pe scurt, "O făclie de Paște" este o nuvelă care recreează trăirile palpitante asemănătoare operelor lui Edgar Allen Poe, juxtapuse pe o problematică profundă socială, de o teatralitate excepțională, specifică lui Caragiale.
--
În vreme de război - Ion Luca Caragiale
O nuvelă ușor de citit, plină de intrigă, răsturnări bruște de situație, de poftă de viață și de (par)anormal.
Popa Iancu din Podeni este un negustor iscusit, care a ajuns foarte înstărit. Rămas văduv încă de tânăr, Iancu trăiește cu vârstnica sa mamă. Pe când o bandă de tâlhari mișună prin satele din zona Dobrenilor, jefuiesc localnici și ucid pe cei care se apără, Popa Iancu nu va rămâne neatins. Însă lucrurile nu sunt ceea ce par și, în urma unui atac de noapte, Iancu fuge disperat la fratele său mai mare, hangiul Stavrache, pentru un sfat. Dar popii nu-i e teamă de tâlhari, ci de poteri și judecători. Cu ajutorul singurului său frate, popa se reinventează și devine domnul Iancu Georgescu, un soldat în armată.
Limbajul din "În vreme de război" este afectiv și pătimaș, cu remărci personale ale naratorului referitoare la faptele relatate. Acest element îndeosebi ajută cititorul să facă o legătură rapidă cu povestea și personajele.
"În vreme de război" este o nuvelă ce analizează degradarea morală, dinamica relațiilor familiale și boala mintală (chiar posedarea), cu un echilibru bun între umor și tensiune. Publicată cu un an înainte de "O făclie de Paște", "În vreme război" conține o mulțime de elemente și motive reutilizate în următoarea sa nuvelă: hangiul nebun, hanul, "frigurile nevrotice", banda de tâlhari, posedatul și creștinătatea ortodoxă românească.
Dacă vă surâde romanul "Pădurea Spânzuraților", de Liviu Rebreanu, vă va plăcea această nuvelă a lui Caragiale.
O nuvelă cu totul naturalistă, din câte am înțeles, "În vreme de război" se adresează cititorilor dornici de aventură și de răsturnări imprevizibile de situație și pregătiți pentru un adevărat cutremur lăuntric. Dar, Doamne, oare de ce e-n stare un biet popă?!
--
Păcat - Ion Luca Caragiale
O nuvelă grotescă, cu o puternică încărcătură religioasă, "Păcat" studiază păcatul omenesc și consecințele tragice ale acestuia.
Împărțită în două mari capitole, primul capitol analizează amănunțit păcatele unui tânăr de 23 de ani, seminarist, Niță, și încercările tânărului Preot din Dobreni de a-și curăța trecutul.
Al doilea capitol abordează viața preotului deja înaintat în vârstă și modul prin care "-Dumnezeu a vrut să mă bată" pentru păcatul nemărturisit din tinerețe, prin care s-a născut primul său copil, ilegitim.
Felul în care preotul este tentat și cade în ispită fac aluzie la uneltirile Diavolului și modul în care duce omul la pierzanie. Relatarea destrăbălării seminaristului devine o avertizare a susceptibilității omului la a păcătui (în special la păcatul curviei). Printre rânduri se analizează, de asemenea, dualismul firii carnale ("Sarx") și firii duhovnicești din om: prima este o fire este neputincioasă în fața ispitelor și păcătuiește, iar a doua, încearcă să îndrepte păcatele și să vindece scăzămintele primei, dar eșuează.
Nuvela lui Caragiale capătă puternice conotații biblice. Autorul apelează la înțelegerea Bibliei asupra problematicii păcatului și firii umane: nuvela urmărește etapizat consecințele împlinirii poftelor firii însemnate în Iacov 1:15, "Apoi pofta, când a zămislit, dă naștere păcatului; și păcatul, odată făptuit, aduce moartea”. Totodată, Caragiale dublează cuvintele rostite de apostolul Pavel către tânărul Timotei (2 Timotei 2:22) prin spusele preotului Niță către fiul său, Mitu: "-Dacă simți că nu poți birui păcatul care te târăște, pleacă, fugi departe...!".
Blestemul păcatului s-ar părea să se transmită și pe cale familială, deoarece copiii lui Niță cad în curvie la fel ca tatăl lor. Relația de incest inconștientă dintre cei doi jumătate-frați este aceeași relație cu cea a lui Avram și Sara din cartea Geneza, născuți din același tată, dar de o altă mamă.
Finalul nuvelei este într-adevăr unul tragic, chiar shakespearian, și reprezintă etapa ultimă a poftei neînfrânate: moartea.
Deși o nuvelă mai degrabă schiță, "Păcat" este o avertizare zguduitoare pentru sufletul omenesc, o relatare teribilă a păcatului în plină floare, nemărturisit și copleșitor.