Dacă este ceva ce apreciez mult la acest volum este intenția și reușita de a crea un univers specific, în care poemele se leagă unele de altele prin elemente și simboluri comune, pe care le reîntâlnești pe parcursul lecturii. Înțelesurile lor sunt într-o conexiune constantă, ceea ce am observat că ar fi mai rar în poezia contemporană. Îmi place, când deschid un volum de poezie, să găsesc un fel de glosar/vocabular propriu, cuvintele recurente să aibă un sens unic și personal al autorului, un limbaj poetic doar al lui, care să-i dea individualitate și pe care să-l pot descoperi, pătrunde și înțelege citind și recitind și căutând referințe (chiar și în biografia sa). Nu sunt întru totul fana modului în care autoarea a decis să structureze poemele, dar nu mi-a afectat lectura în vreun fel.
Mi-a plăcut. E de recomandat și altora.
marea roșie
spre dimineață am visat că înot într-o mare roșie
și că tata vâslește într-o barcă transparentă
nu se aude vânt, chiorăit de pescăruși
doar vâslele care plescăie în apa roșie
încerc să fac pluta dar îmi intră roșu în nas
apoi nu știu dacă îmi curge sânge sau e doar apă
tata râde și vorbește cu cineva necunoscut
care gesticulează și simt vag că miroase a ceva ars
treptat aerul devine din ce în ce mai cald
până când apa începe să fiarbă
înot ca broasca până la barcă și îl trag pe tata de mânecă
îi arăt un soare negru pe cer
tata râde și vâslește cu grație
bicepșii lui se conturează ca niște striații de copac
persoana din fața lui se întoarce și seamănă cu mine
are ceva roșu la nas dar nu știu dacă e sânge sau doar apă
la fel cum nu știu dacă ăla e chiar un soare negru
sau reflexia pupilei mele care radiază răbdător