"Criminalul palid" își face intrarea în psihologie mulțumită lui Freud, primul teoretician care valorizează această inspirată sintagmă forjată de Nietzsche în Așa grăit-a Zarathustra. Pentru Freud, "criminalii palizi" sunt cei care comit acte criminale dintr-o profundă vinovăție inconștientă. Pornind de aici, psihanalistul irlandez Stephen J. Costello construiește o viziune integratoare asupra tipologiei și motivațiilor "criminalui palid" sau nevrotic, aflat în vădită opoziție cu așa-numitul "criminal stacojiu" sau psihotic. Cartea alătură pentru prima oară reflecțiile asupra acestui subiect ale lui Sigmund Freud, Carl Gustav Jung, Melanie Klein, Donald Winnicott și Jaques Lacan, incluzând și contribuțiile psihiatriei clasice și evoluționiste, cu un accent aparte asupra rolului mediului familial în prefigurarea "criminalului palid".
Rezultatul este o ambițioasă teorie a criminalității și a resorturilor sale inconștiente. Cartea se adresează atât psihologilor și psihiatrilor, dar și specialiștilor din drept, securitate, siguranță și ordine publică.
Stephen J. Costello, psihanalist și logoterapeut irlandez, a predat la Trinity College din Dublin. A scris cărți despre psihanaliza religiei și psihologia minciunii.
Efectul pe care criminalul îl exercită asupra noastră este întotdeauna unul de oroare și fascinație, reflectând criminalul prezent în fiecare dintre noi. Căci, după cum afirmă Jung, "suntem cu toții niște potențiali ucigași". - Autorul
Acționând pentru a fi pedepsit, criminalul palid se eliberează de sentimentul de vinovăție care îl apasă. Criminalul comite activități interzise, tocmai pentru că sunt interzise și, acționând astfel, obține o ușurare sufletească, după cum observă Freud. Copleșit de un Supraeu sever, criminalul palid o apucă pe această cale, pentru a-și ușura povara vinovăției. - Autorul
Autorul construiește o viziune originală și fascinantă asupra criminalității. Ceea ce o face diferită, este tocmai accentul pus pe teoria psihanalitică. Cei care comit acte nelegiute sunt numiți ,,criminali palizi’’, care acționează dintr - un sentiment de vinovăție numiți astfel de Freud, preluând sugestia de la filozoful Friederich Nietzsche în ,, Așa grăit-a Zarathustra’’. De asemenea, există o altă categorie de criminali numiți ,, stacojii’’, care nu au nici un fel de remușcări . Pornind de la opera lui Nietzsche autorul construiește asemeni unui puzzele psihanalitic perspectivele teoretice lui Sigmund Freud, Carl Jung, Melanie Klein, Donald Winnicott și Jacques Lacan. Când un răufacător încalcă legea, el devine un ,,exilat moral’’apăsat de fărădelegile sale, el nu poate scăpa de propria-i coștiință, judecătorul din interiorul său numit,, supraeul’’ (Freud), sau ,, complexul moral’’ (Jung) . Potrivit lui Jung, dacă ne supunem orbește pulsiunilor, ajungem în locul criminalului, important este să recunoaștem acest potențial pentru crimă care face parte din natura umană, să conțientizăm zonele –umbre și să le asumăm. Paloarea criminalului vine din faptul că el nu este în stare să tolereze imaginea despre sine ca fiind un răufăcător, spre deosebire de criminalul stacojiu, care este mulțumit de faptele comise, deoarece crede că este indreptățit să procedeze astfel. Lucrările de specialitate din domeniul criminalității, a dreptului sau sociologiei încearcă să explice cauzele profunde ale crimei neluând în seamă inconștientul. Psihanaliza aprofundează înțelegerea funcționării psihice centrându-se pe motivațiile inconștiente ce direcționeză comportamentul uman. Cartea este o sursă indispensabilă de clarificare, pentru că fiecare punct de vedere aduce ceva nou sau completează modul de a privi manifestările criminale dar și a motivațiilor conștiente sau inconștiente, fie ale criminalilor palizi sau stacojii.
Un minus major al acestei carti il constituie limbajul alambicat, care frustreaza cititorul "de rand", asta pe langa research-ul pe care a trebuit sa il fac ca sa inteleg bazele cartii care nu m-a deranjat. Cartea este interesanta, in special prima jumatate.