What do you think?
Rate this book
Înțelepciunea banilor
Banii transformă orice om în filosof, chiar împotriva propriei sale voinţe.
În Înţelepciunea banilor, Pascal Bruckner numără, contabilizează, calculează virtuţile şi păcatele monedei. De la o epocă istorică la alta, de pe un mal pe celălalt al Atlanticului, râvnit şi damnat deopotrivă, banul suscită nenumărate discuţii, luări de poziţie, dar reuşeşte cumva să rămână dincolo de fluctuaţiile istorice, văzându-şi mai departe de drumul său, ca şi cum nimic nu l-ar putea atinge.
Şi totuşi, despre bani se vorbeşte cu adoraţie sau dispreţ, fără ca în privinţa lor să se ajungă vreodată la un punct comun. Cât înseamnă prea mulţi, ce putere au, ne umanizează sau ne transformă în simple maşini de calcul, aduc sau nu fericirea?
“Banii sau mai degrabă felul în care ne raportăm la ei spun totul despre noi şi intimitatea noastră – asta e concluzia lui Pascal Bruckner în incitantul său eseu, Înţelepciunea banilor. Analizând puterea banilor, autorul scoate în evidenţă reprezentările noastre colective, menţionând că arma moralităţii, atât de des reversibilă, nu este de ajuns pentru a vedea limpede rolul celui mai vechi instrument de schimb din lume.” - Le Monde
Născut la Paris în 1948, Pascal Bruckner este romancier şi eseist, o figură emblematică a intelectualităţii franceze. La Editura Trei au apărut toate romanele sale (Casa îngerilor, Luni de fiere, Hoţii de frumuseţe, Care dintre noi doi l a născocit pe celălalt?, Iubirea faţă de aproapele, Căpcăunii anonimi, Copilul divin, Palatul chelfănelii, Iubito, eu mă micşorez!…, Păzea, se-ntoarce Moş Crăciun!, Paria), precum şi volumele de eseuri (Noua dezordine amoroasă, Fanaticii apocalipsei, Paradoxul iubirii, Căsătoria din dragoste, Euforia perpetuă, Mizeria prosperităţii, Tirania penitenţei. Eseu despre maso-chismul occidental).
În Înţelepciunea banilor, Pascal Bruckner numără, contabilizează, calculează virtuţile şi păcatele monedei. De la o epocă istorică la alta, de pe un mal pe celălalt al Atlanticului, râvnit şi damnat deopotrivă, banul suscită nenumărate discuţii, luări de poziţie, dar reuşeşte cumva să rămână dincolo de fluctuaţiile istorice, văzându-şi mai departe de drumul său, ca şi cum nimic nu l-ar putea atinge.
Şi totuşi, despre bani se vorbeşte cu adoraţie sau dispreţ, fără ca în privinţa lor să se ajungă vreodată la un punct comun. Cât înseamnă prea mulţi, ce putere au, ne umanizează sau ne transformă în simple maşini de calcul, aduc sau nu fericirea?
“Banii sau mai degrabă felul în care ne raportăm la ei spun totul despre noi şi intimitatea noastră – asta e concluzia lui Pascal Bruckner în incitantul său eseu, Înţelepciunea banilor. Analizând puterea banilor, autorul scoate în evidenţă reprezentările noastre colective, menţionând că arma moralităţii, atât de des reversibilă, nu este de ajuns pentru a vedea limpede rolul celui mai vechi instrument de schimb din lume.” - Le Monde
Născut la Paris în 1948, Pascal Bruckner este romancier şi eseist, o figură emblematică a intelectualităţii franceze. La Editura Trei au apărut toate romanele sale (Casa îngerilor, Luni de fiere, Hoţii de frumuseţe, Care dintre noi doi l a născocit pe celălalt?, Iubirea faţă de aproapele, Căpcăunii anonimi, Copilul divin, Palatul chelfănelii, Iubito, eu mă micşorez!…, Păzea, se-ntoarce Moş Crăciun!, Paria), precum şi volumele de eseuri (Noua dezordine amoroasă, Fanaticii apocalipsei, Paradoxul iubirii, Căsătoria din dragoste, Euforia perpetuă, Mizeria prosperităţii, Tirania penitenţei. Eseu despre maso-chismul occidental).
- GenresNonfiction
272 pages, Paperback
First published April 13, 2016
6 people are currently reading
167 people want to read
About the author
Pascal Bruckner
112 books465 followersPascal Bruckner est un romancier et essayiste français, d'origine suisse protestante, né à Paris le 15 décembre 1948. Après des études au Lycée Henri IV à Paris, à l'université de Paris I et de Paris VII, et à l'Ecole pratique des hautes études, Pascal Bruckner devient professeur invité à l'Université d'Etat de San Diego en Californie et à la New York University de 1986 à 1995. Maître de conférences à l'Institut d'études politiques de Paris de 1990 à 1994, il collabore également au Monde et au Nouvel Observateur. Romancier prolifique, on lui doit Lunes de fiel - adapté à l'écran par Roman Polanski - Les Voleurs de beauté - prix Renaudot en 1997 - et plus récemment L'Amour du prochain (2005).
Pascal Bruckner is a French writer, one of the "New Philosophers" who came to prominence in the 1970s and 1980s. Much of his work has been devoted to critiques of French society and culture. He is the author of many books including The Tyranny of Guilt, Perpetual Euphoria and The Paradox of Love. He writes regularly for Le Nouvel Observateur.
Pascal Bruckner is a French writer, one of the "New Philosophers" who came to prominence in the 1970s and 1980s. Much of his work has been devoted to critiques of French society and culture. He is the author of many books including The Tyranny of Guilt, Perpetual Euphoria and The Paradox of Love. He writes regularly for Le Nouvel Observateur.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 13 of 13 reviews
June 8, 2025
O carte scrisă în mod surprinzător de un scriitor francez. Nu avem aici o odă a banului ci o analiză nepărtinitoare a calităților monedei și o incursiune savantă în istoria și atitudinile culturale pe care le cauzează. Este o abatere binevenită de la stângismul reflex și puțin idiot al multor, dacă nu a majorității, intelectualilor francezi.
September 25, 2019
Συναρπαστικός Μπρυκνερ, σε ένα θέμα φωτιά που τα δίνει ολα, κι είναι μέσα στο στοιχείο του. Γιατί τα τελευταία τον έχει πιάσει ενας βαθυτατος συντηρητισμος και έλεγε διάφορα ανοητα, αλλά εδώ τα λέει αλλιώς. Ισως να χει βάλει και το χεράκι της η Σωτη γιατί η μετάφραση τα σπάει. Τρομερός.
*κι αντε του συγχωρούμε τις διάφορες κοινοτοπιες που κατά καιρούς μας σερβίρει. Ας ειναι.
*κι αντε του συγχωρούμε τις διάφορες κοινοτοπιες που κατά καιρούς μας σερβίρει. Ας ειναι.
December 14, 2019
Malgré un argumentaire parfois un peu confus et répétitif, Pascal Bruckner nous soumet une réflexion somme toute assez complète sur la place de l'argent dans nos sociétés - celle qu'elle a eu, celle qu'elle a et celle qu'elle devrait avoir - soutenant des thèses qui ont pu me surprendre, les trouvant plutôt novatrices, à défaut de les partager complètement :
"L'exubérance puérile de nos élites ne devrait pas nous faire oublier que les riches, de tout temps, ont incarné et porté un art de vivre exemplaire. Ce qu'on doit leur reprocher aujourd'hui, ce n'est pas de vouloir régir le monde, c'est de manquer d'ambition, c'est d'avoir troqué une vaste mission pour des jouissances à courte vue."
"L'exubérance puérile de nos élites ne devrait pas nous faire oublier que les riches, de tout temps, ont incarné et porté un art de vivre exemplaire. Ce qu'on doit leur reprocher aujourd'hui, ce n'est pas de vouloir régir le monde, c'est de manquer d'ambition, c'est d'avoir troqué une vaste mission pour des jouissances à courte vue."
February 3, 2026
Philosophical musings about the relationship between a man and his money.
Unlike most books on money, this book contains almost no practical advice. It is an analysis of how people relate to this artificial human creation.
Bruckner hardly touches on the question of economics or economists. They would tell you that money is a medium of transaction, a store of wealth, and a unit of account. The last one means that it serves as a measure of income and assets, for purposes such as corporate reporting.
Instead, Bruckner goes into the philosophical questions surrounding money. A man is not purely an economic being, but on the other hand there is an economic aspect to almost every interaction in human life. He examines marriage, crime, or and other human activities from an economic perspective.
He looks at the limits. Money cannot replace the human life… but it can be offered in compensation. Is this moral or not? Prostitution involves trading money for access to a body. What is the morality of that? Marriage has traditionally been an economic union sanctioned by the church and the state. Its characters changing. Bruckner claims that the idea of romantic love is more important and then examines the ways in which this proposition is true and untrue and the implications.
The morality of managing money is a topic that interested Max Weber more than a century ago. He coined the phrase "the Protestant ethic" to describe the moral principle of carefully managing one's money. This would be based on Jesus' parable of the talents, praising servants who took good care of their masters money. He discusses alternatives such as aristocrats who felt an obligation to spend lavishly even if it would result in penury. He makes the observation that today's hedonistic bourgeois Bohemians appear to be of the same persuasion.
Two discussions largely absent from the book are about the good of society and that of the family. Money is essential in raising a family. Supporting one's children is one of a man's primary objectives and earning it. A man wants to handle his money in a way that establishes a model for his children. If he doesn't, the family is unsustainable. Likewise, a society which does not live within its means will eventually extinguish itself. Bruckner mentions the unsustainable public debt among most nations of the world, but doesn't moralize about it and doesn't attempt to project what will happen when the eventual collapse comes.
Bruckner devotes a fair amount of text to people to whom the pursuit of money is the primary objective of life. These would include high-frequency traders, arbitrageurs and other Wall Street types. Why do they do it? How much is enough?
Ultimately, all the topics are interesting, the more practical books on money addressing topics such as how to earn it, save it, and successfully invested will be of more interest to most users.
Altogether it is an interesting book, but rather disjoint. It is a collection of only loosely related essays about money in various spheres of our existence.
Contents
Translator’s Note
Introduction: Lenin’s Wishes
Part One: The Worshippers and the Despisers
1. The Devil’s Dung
2. On the Eminent Dignity of the Poor?
3. France, or the Taboo on Money
4. America, or Spiritual Money
Part Two: Three Myths about the Golden Calf
5. Money, the Ruler of the World?
6. Does Opulence Make People Unhappy?
7. Has Sordid Calculation Killed Sublime Love?
Part Three: Richesse Oblige
8. Should Bourgeois Values Be Rehabilitated?
9. Getting Rich Is Not a Crime (and Falling into Poverty Is Not a Virtue)
10. The Hand That Takes, the Hand That Gives Back Conclusion: An Acknowledged Schizophrenia
Unlike most books on money, this book contains almost no practical advice. It is an analysis of how people relate to this artificial human creation.
Bruckner hardly touches on the question of economics or economists. They would tell you that money is a medium of transaction, a store of wealth, and a unit of account. The last one means that it serves as a measure of income and assets, for purposes such as corporate reporting.
Instead, Bruckner goes into the philosophical questions surrounding money. A man is not purely an economic being, but on the other hand there is an economic aspect to almost every interaction in human life. He examines marriage, crime, or and other human activities from an economic perspective.
He looks at the limits. Money cannot replace the human life… but it can be offered in compensation. Is this moral or not? Prostitution involves trading money for access to a body. What is the morality of that? Marriage has traditionally been an economic union sanctioned by the church and the state. Its characters changing. Bruckner claims that the idea of romantic love is more important and then examines the ways in which this proposition is true and untrue and the implications.
The morality of managing money is a topic that interested Max Weber more than a century ago. He coined the phrase "the Protestant ethic" to describe the moral principle of carefully managing one's money. This would be based on Jesus' parable of the talents, praising servants who took good care of their masters money. He discusses alternatives such as aristocrats who felt an obligation to spend lavishly even if it would result in penury. He makes the observation that today's hedonistic bourgeois Bohemians appear to be of the same persuasion.
Two discussions largely absent from the book are about the good of society and that of the family. Money is essential in raising a family. Supporting one's children is one of a man's primary objectives and earning it. A man wants to handle his money in a way that establishes a model for his children. If he doesn't, the family is unsustainable. Likewise, a society which does not live within its means will eventually extinguish itself. Bruckner mentions the unsustainable public debt among most nations of the world, but doesn't moralize about it and doesn't attempt to project what will happen when the eventual collapse comes.
Bruckner devotes a fair amount of text to people to whom the pursuit of money is the primary objective of life. These would include high-frequency traders, arbitrageurs and other Wall Street types. Why do they do it? How much is enough?
Ultimately, all the topics are interesting, the more practical books on money addressing topics such as how to earn it, save it, and successfully invested will be of more interest to most users.
Altogether it is an interesting book, but rather disjoint. It is a collection of only loosely related essays about money in various spheres of our existence.
Contents
Translator’s Note
Introduction: Lenin’s Wishes
Part One: The Worshippers and the Despisers
1. The Devil’s Dung
2. On the Eminent Dignity of the Poor?
3. France, or the Taboo on Money
4. America, or Spiritual Money
Part Two: Three Myths about the Golden Calf
5. Money, the Ruler of the World?
6. Does Opulence Make People Unhappy?
7. Has Sordid Calculation Killed Sublime Love?
Part Three: Richesse Oblige
8. Should Bourgeois Values Be Rehabilitated?
9. Getting Rich Is Not a Crime (and Falling into Poverty Is Not a Virtue)
10. The Hand That Takes, the Hand That Gives Back Conclusion: An Acknowledged Schizophrenia
November 23, 2021
Într-unul dintre rarele lui momente de lirism, Vladimir Ilici Lenin le-a făcut proletarilor, în 1921, următoarea promisiune: înființarea de veceuri din aur pentru toată lumea, odată cu instalarea la putere a comunismului pe plan global, când respectivul metal va fi fost lipsit de orice valoare. Dublu simbol: spațiile cele mai triviale ale societății comuniste vor fi fost din acea clipă la fel de luxoase ca palatele burgheziei. Dar, mai ales, clasa muncitoare avea să se elibereze călcând pe încarnarea
însăși a rapacității umane, blestematul aur ale cărui legături cu analitatea au fost subliniate de către Freud. Socialismul avea să se comporte mai bine decât capitalismul, în același timp descalificând-ul. Detaliu picant: în 2014, femeia de afaceri americană Kim Kardashian și soțul ei, rapperul Kanye West, și-au instalat în reședința lor din Los Angeles veceuri din aur pentru modesta sumă de 550 000 de dolari. Iată că Lenin a fost auzit, dar nu tocmai de cei la care se gândise el. Banul face parte din categoria falselor certitudini. Fiind cu adevărat proletarul existenței, pe cât de necioplit, pe atât de împovărător. Pare ceva de la sine înțeles, cu toate că rămâne un mister aflat cu totul la vedere. Cuvântul în sine conține o minunată ambiguitate: în franceză, amintește de metalul care a servit multă vreme la confecționarea monedelor. Despre ban nu se poate spune nimic fără a afirma și
contrariul: e totodată mizerabil și nobil, ficțiune și realitate. Desparte și leagă între ei oamenii, sperie și când e din abundență și când lipsește. E un bine care face rău, un rău care face bine. Cele dintâi monede, datând, după cum ne spun istoricii, din mileniul al treilea înainte de Christos, în Ur, erau bătute cu efigia lui Ishtar, zeița fecundității și a morții², bizară dualitate. Banul este jargonul comercial universal prin excelență, inteligibil peste tot: fiecare îl poate mânui, oricare i-ar fi limba, religia, îl poate converti instantaneu din străfundurile deșertului până în insulele cele
mai îndepărtate. În primul rând, implică încredere. La Roma, primele monede aveau o legătură
nemijlocită cu proprietarii lor, de creditul de care aceștia se bucurau. În ziua de azi, desprinse de etalonul lor în aur, au valoarea conformă cu sănătatea națiunilor care le emit. Haloul lor este amprentat de sacralitate, întrucât încarnează un popor sau o comunitate precisă. Banul spune o dublă poveste: cea a stăpânilor care-i strivesc pe cei excluși de la bunăstarea eternă mulțumită mijloacelor lor financiare. Cea a oprimaților care se eliberează de apăsarea stăpânilor grație independenței monetare. În primul caz, este o putere care înrobește; în cel de-al doilea, o putere care eliberează. Acesta-i este și echivocul: când este condamnat, se naște dorința de a-l apăra; când este apărat, se naște dorința de a-l ataca. La fel ca sexul, își depășește înțelesul, generează o multitudine de sinonime care, însă, nu indică niciodată cu adevărat ce înseamnă: mălai, biștar, lovele, pițule, parai, mangoți, marafeți, gologani. Și asta-n toate limbile.
însăși a rapacității umane, blestematul aur ale cărui legături cu analitatea au fost subliniate de către Freud. Socialismul avea să se comporte mai bine decât capitalismul, în același timp descalificând-ul. Detaliu picant: în 2014, femeia de afaceri americană Kim Kardashian și soțul ei, rapperul Kanye West, și-au instalat în reședința lor din Los Angeles veceuri din aur pentru modesta sumă de 550 000 de dolari. Iată că Lenin a fost auzit, dar nu tocmai de cei la care se gândise el. Banul face parte din categoria falselor certitudini. Fiind cu adevărat proletarul existenței, pe cât de necioplit, pe atât de împovărător. Pare ceva de la sine înțeles, cu toate că rămâne un mister aflat cu totul la vedere. Cuvântul în sine conține o minunată ambiguitate: în franceză, amintește de metalul care a servit multă vreme la confecționarea monedelor. Despre ban nu se poate spune nimic fără a afirma și
contrariul: e totodată mizerabil și nobil, ficțiune și realitate. Desparte și leagă între ei oamenii, sperie și când e din abundență și când lipsește. E un bine care face rău, un rău care face bine. Cele dintâi monede, datând, după cum ne spun istoricii, din mileniul al treilea înainte de Christos, în Ur, erau bătute cu efigia lui Ishtar, zeița fecundității și a morții², bizară dualitate. Banul este jargonul comercial universal prin excelență, inteligibil peste tot: fiecare îl poate mânui, oricare i-ar fi limba, religia, îl poate converti instantaneu din străfundurile deșertului până în insulele cele
mai îndepărtate. În primul rând, implică încredere. La Roma, primele monede aveau o legătură
nemijlocită cu proprietarii lor, de creditul de care aceștia se bucurau. În ziua de azi, desprinse de etalonul lor în aur, au valoarea conformă cu sănătatea națiunilor care le emit. Haloul lor este amprentat de sacralitate, întrucât încarnează un popor sau o comunitate precisă. Banul spune o dublă poveste: cea a stăpânilor care-i strivesc pe cei excluși de la bunăstarea eternă mulțumită mijloacelor lor financiare. Cea a oprimaților care se eliberează de apăsarea stăpânilor grație independenței monetare. În primul caz, este o putere care înrobește; în cel de-al doilea, o putere care eliberează. Acesta-i este și echivocul: când este condamnat, se naște dorința de a-l apăra; când este apărat, se naște dorința de a-l ataca. La fel ca sexul, își depășește înțelesul, generează o multitudine de sinonime care, însă, nu indică niciodată cu adevărat ce înseamnă: mălai, biștar, lovele, pițule, parai, mangoți, marafeți, gologani. Și asta-n toate limbile.
January 16, 2023
L’argumentaire est long et répétitif : à chaque chapitre Pascal Bruckner souligne encore et encore les paradoxes de l’argent.
La réflexion est intéressante mais aucun de ses propos n’est étayé par des chiffres, nulle réflexion sur ce que faire de l’argent coûte à la planète ou au système (aux états par exemple).
Bref une réflexion sur le plan strictement individuel qui manque de profondeur collective.
Pas inintéressant mais pas franchement intéressant non plus.
La réflexion est intéressante mais aucun de ses propos n’est étayé par des chiffres, nulle réflexion sur ce que faire de l’argent coûte à la planète ou au système (aux états par exemple).
Bref une réflexion sur le plan strictement individuel qui manque de profondeur collective.
Pas inintéressant mais pas franchement intéressant non plus.
May 14, 2017
The philosophy of money through the ages
Proposing different lenses on money and it's role for society, demonstrated by French and American history, the book drives interesting thoughts on where modern algorithms of consumptions can lead the society and what virtues would they promote.
Proposing different lenses on money and it's role for society, demonstrated by French and American history, the book drives interesting thoughts on where modern algorithms of consumptions can lead the society and what virtues would they promote.
January 21, 2026
Το χρήμα είναι καλός υπηρέτης, αλλά κακός αφέντης.
Η οικονομική ελευθερία ξεκινά όταν σταματάς να συγκρίνεσαι.
Η σοφία στο χρήμα δεν είναι να έχεις περισσότερα, αλλά να χρειάζεσαι λιγότερα.
Οι επιλογές μας με τα χρήματα αποκαλύπτουν τις πραγματικές μας αξίες.
Το χρήμα πρέπει να υπηρετεί τη ζωή — όχι να τη καθορίζει.
Η οικονομική ελευθερία ξεκινά όταν σταματάς να συγκρίνεσαι.
Η σοφία στο χρήμα δεν είναι να έχεις περισσότερα, αλλά να χρειάζεσαι λιγότερα.
Οι επιλογές μας με τα χρήματα αποκαλύπτουν τις πραγματικές μας αξίες.
Το χρήμα πρέπει να υπηρετεί τη ζωή — όχι να τη καθορίζει.
October 9, 2021
A condense narrative of human perception of money. Brukner starts from the very start quoting biblical references on how men substituted power with symbols and in a way how this affected morality and ethos .
An interesting read.
An interesting read.
April 7, 2023
Ενδιαφέρουσα παρουσίαση της σημασίας του χρήματος και του πλούτου
July 13, 2023
An interesting exploration on the subject.
November 20, 2017
O lectură provocatoare, explorează tabu-urile privind banii, într-o abordare transversală peste economie, istorie, filosofie, spiritualitate, cultură, totul integrat în modernism.
Analizând, metacognitiv, polarități existențiale, cum ar fi: bogăție - sărăcie, altruism - egoism, muncă - moștenire, autorul adresează, direct, concis, nefiltrat, principalele frici ale individului și reflectarea lor în societate.
Aparent despre materialism, cartea constituie o incursiune spirituală peste secole de civilizație umană.
Analizând, metacognitiv, polarități existențiale, cum ar fi: bogăție - sărăcie, altruism - egoism, muncă - moștenire, autorul adresează, direct, concis, nefiltrat, principalele frici ale individului și reflectarea lor în societate.
Aparent despre materialism, cartea constituie o incursiune spirituală peste secole de civilizație umană.
December 20, 2021
This is an excellent essay analysing the way we interact with money and how they have always influenced our minds and the development of humans throughout history.
Displaying 1 - 13 of 13 reviews