Căpitanul Apostolescu anchetează

Căpitanul Apostolescu #1

by Horia Tecuceanu

Genres: Fiction

199 pages, Paperback

First published January 1, 1969

About the author

A debutat ca scriitor în 1969 cu romanul Căpitanul Apostolescu anchetează, continuând să scrie în exclusivitate romane polițiste.

Reviews

[Sorina · Rating 4 out of 5]

„Recunosc că prima parte m-a ținut în stare de alertă, dar nu mi-a plăcut la fel de mult precum cea de-a doua. „O afacere încâlcită” aduce și mai mult cu ideea de policier, amintindu-mi de Agatha Christie.
O triplă crimă este descoperită în pădurea Băneasa. Un cuplu căsătorit și un bărbat sunt găsiți morți de o familie ce făcea o plimbare într-o frumoasă zi de duminică.
Tocmai ce a terminat cu anchetarea cazului din prima parte a cărții, că lui Nicu Apostolescu îi revine sarcina de a investiga crima. Avem parte de toate ingredientele: suspans, mister, o listă sănătoasă de suspecți cu mobil și ocazia de a comite fapta.
Și aici, flerul investigatorului este proverbial. Și da, am bănuit identitatea criminalului, dar numai pentru că sunt antrenată în genul acesta de lecturi și probabil, pentru că am același fler precum căpitanul Apostolescu.
În plus, finalul romanului deja m-a făcut curioasă pentru a-l începe pe următorul.” https://literaturapetocuri.ro/capitan...

[Socrate · Rating 4 out of 5]

Simţind umezeala care venea dinspre mare pătrunzându-i în oase, subofiţerul de miliţie Găman Ilie îşi înfundă mai adânc mâinile în buzunarele mantalei de ploaie.
În timp ce-şi continua patrularea cu paşi rari, apăsaţi, care răsunau ritmic pe asfaltul bulevardului, se gândea la influenţa pe care anotimpul o exercita asupra dispoziţiei sale. Vara, toate staţiunile de pe litoral clocoteau de agitaţia turiştilor. Evident, exodul acestor oameni veniţi să-şi petreacă din plin concediul avea urmări directe şi asupra vieţii nocturne a portului Constanţa. Veselia şi exuberanţa vizitatorilor devenea molipsitoare, iar orele de serviciu – în care niciodată nu se întâmpla ceva interesant – treceau pe nesimţite.
Acum, însă, în această noapte de martie, deşi era încă devreme – abia zece, fără un sfert – străzile erau pustii. Din când în când, doar lumina fulgerătoare a troleibuzelor ce se retrăgeau dinspre gară spre depou.
În timp ce-şi scotea din buzunar pachetul de ţigări, atenţia îi fu atrasă de o umbră ce ieşea din aleea care conducea la blocurile 93 şi 95, îndreptându-se grăbită spre gară. Privirile sale urmăriră, numai o fracţiune de secundă, silueta bărbatului; era poate vreun întârziat, care vroia să prindă troleibuzul.

[Razvan Banciu · Rating 3 out of 5]

Încă o dată remarc că fiecare carte își trăiește propria vârstă, de cele mai multe ori de mână cu generațiile de cititori.
Adolescent fiind, cărțile lui Tecuceanu, ale lui Haralamb Zincă, ale Rodicăi Ojog (ea e un caz separat, romanele sale mi se par că trec mai ușor de bariera implacabilă a timpului) erau devorate cu pasiune de grupul de amici din care făceam parte.
În amintirea acelor vremuri, am încercat și romanele de față (probabil că le recitesc, dar după atâția ani nu-mi mai aminteam mare lucru din acțiune) iar rezultatul a fost unul mixt. Nu m-au dezamăgit, dar nici nu mi-au plăcut în mod deosebit, mai ales că maturul din mine a găsit destule nepotriviri, cam multe coincidențe și ceva carențe de logică.
Cum poate cineva să creadă că, dacă omoară un inspector Interpol, ancheta care se derula n-o să mai aibă loc?!? Cât de convenabil poate fi să împuști pe cineva (în România anilor 1960...) și să găsești imediat un capac de canal pe care să i-l atârni de gât? Cum poate un scafandru să ridice corpul decedatului și capacul dintr-o singură mișcare? Cum jucătorii de rugbi, în 1938, se adresau unul altuia cu apelativul tovarășe?

Ca să nu mai spunem că milițienii din Constanța sunt EXACT atât de prostuți cât trebuie ca să nu se facă de râs, dar, în același timp, să fie mereu cu un pas în urma lui Apostolescu?

[Apostol Cristina · Rating 4 out of 5]

Cartea „Căpitanul Apostolescu anchetează” s-a dovedit extrem de accelerată, chiar dacă s-au descris tot felul de scene sensibile cu privire la detalii morbide orice direcție a acțiunii m-a surprins. Cartea prezintă efect, ai intrigă dusă pe un fir ce prinde, ai tot ce vrei și uneori mai mult de atât, dar și un final ce a reîntregit opera într-o manieră originală.

link blog: https://vorbepentrusufletblog.wordpre...

[Mihai Marinescu · Rating 3 out of 5]

Este halucinant câte abuzuri ale anchetatorilor erau considerate normale (ba chiar demne de laudă) în timpul regimului comunist. Se remarcă în special stilul veșnic conflictual atotprezent în ședințele de analiză de caz, prostia consecventă a șefilor și nevoia permanentă de a extrage cu cleștele, prin întrebări succesive, informațiile pertinente de la colegii de birou.

[Meister Mariana · Rating 5 out of 5]

Am citit aceste carti cand aveam cred 20 de ani . mi au placut la nebunie

[Violet · Rating 3 out of 5]

*3.5

[A.S.R. · Rating 4 out of 5]

Bună construcție a poveștilor, a intrigii, dar modul formal de a vorbi al personajelor și lipsa lor de culoare și personalitate m-a omorât de-a dreptul :)))) #comunismNivel9000 #taraNoastra-iOcomoara

[Ramona Cantaragiu · Rating 2 out of 5]

Decentă, dar nimic memorabil. Căpitanul Apostolescu nu are niciun fel de personalitate, iar suspecții fac greşeli elementare şi mărturisesc cam prea facil.

[Isabela · Rating 4 out of 5]

4,3🌟