What do you think?
Rate this book
Instabiele elementen
De avond waarop haar echtgenoot levenloos wordt aangetroffen, bevalt Dorina van haar eerste kind. Twee generaties later krijgt Lorelei op haar werk een telefoontje dat haar oude buurman onder mysterieuze omstandigheden is overleden.
Instabiele elementen is een meeslepende roman, waarin Burcescu speelt met oude gebruiken, religie, bijgeloof en de lange schaduw die het communisme over het land werpt. Lorelei, die haar nieuwsgierigheid niet kan bedwingen, stuit op een familiegeheim. Waarom wil haar moeder Angela niets loslaten over Mircea Anton, die uit hetzelfde dorp kwam als Angela en later in de stad Giurgiu in dezelfde flat woonde als Lorelei? Hoe zijn hun levens met elkaar vervlochten? Op zoek naar antwoorden reist Lorelei terug naar het dorp van haar grootouders en gaat ze de confrontatie aan met de tegenstrijdigheden van het moderne Roemenië en spoken uit het verleden.
Instabiele elementen is een meeslepende roman, waarin Burcescu speelt met oude gebruiken, religie, bijgeloof en de lange schaduw die het communisme over het land werpt. Lorelei, die haar nieuwsgierigheid niet kan bedwingen, stuit op een familiegeheim. Waarom wil haar moeder Angela niets loslaten over Mircea Anton, die uit hetzelfde dorp kwam als Angela en later in de stad Giurgiu in dezelfde flat woonde als Lorelei? Hoe zijn hun levens met elkaar vervlochten? Op zoek naar antwoorden reist Lorelei terug naar het dorp van haar grootouders en gaat ze de confrontatie aan met de tegenstrijdigheden van het moderne Roemenië en spoken uit het verleden.
267 pages, Paperback
First published May 1, 2022
4 people are currently reading
230 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 35 reviews
July 23, 2022
Un roman de debut solid, care va mulțumi mai multe categorii de cititori. Excelent îmbinate realismul brutal și supranaturalul inerente unei societăți retrograde. Are suspans, însă nu cred că suspansul este miza, ci mai degrabă înfățișarea autentică a unui eșantion reprezentativ pentru ultimele decenii, între urban și rural, cu mici probleme și mari tragedii care nu ne sunt sau cel puțin nu ne par străine. Se citește pe alocuri cu încântare și fruntea descrețită, pe alocuri cu revoltă și nod în gât.
April 21, 2024
ÎNTRE SOCIAL ȘI SUPRANATURAL
Un roman care, înainte de a explora fantasticul, descrie extrem de bine societatea românească. Este o poveste care are loc în mare parte în comunism, deși acesta rămâne pe fundal, la fel cum definesc fundalul tipic românesc scenele și personajele secundare ale cărții.
Tema centrală pare a fi abuzul părinte-fiu, în special mamă-băiat, foarte bine reprezentat în relația dintre Mircea și Dorina, mama abuzatoare. O repropunere a unei relații problematice mamă-fiică este cea dintre Lorelei și mama ei Angela.
Ca și Mircea, Lorelei începe să trăiască într-o lume paralelă, suprapusă celei reale: umblă pe străzi nopțile, are o conexiune specială cu animalele, aude cântece, voci. Încet-încet căutarea ei instinctivă o duce înapoi pe meleagurile copilăriei, un sat pe nume Gruiu la nord de Giurgiu, orașul în care între timp s-a stabilit.
Există o întreagă infrastructură a supranaturalului pe care a ignorat-o până la acea vârstă, dar de care se simte însă atrasă ca de un prag pe care trebuie să-l treacă pentru a-și ordona/înțelege viața.
Nu am înțeles încă dacă să pun abruptul trecerii dintre scene pe seama debutului sau ca trăsătură intrinsecă a stilului Ruxandrei Burcescu. Nu am fost nici pe deplin satisfăcut de virarea puțin forțată pe final înspre fantasticul clasic-tradițional (blesteme, strigoi, etc.) sau de pistele false de la început, neînchise, neexplicate.
Pentru mine, ar fi fost perfect dacă supranaturalul s-ar fi limitat la trăsăturile psihologice ale personajelor, fără să fie externalizat, fără să capete dimensiuni mitologic-legendare. Studiul social/psihologic ar fi fost de ajuns pentru a face romanul suficient de interesant/antrenant. Per total însă, merită citit, pentru că, privită în ansambu, e o operă literară bine echilibrată, cu un ritm alert și o realizare reușită.
Un roman care, înainte de a explora fantasticul, descrie extrem de bine societatea românească. Este o poveste care are loc în mare parte în comunism, deși acesta rămâne pe fundal, la fel cum definesc fundalul tipic românesc scenele și personajele secundare ale cărții.
Tema centrală pare a fi abuzul părinte-fiu, în special mamă-băiat, foarte bine reprezentat în relația dintre Mircea și Dorina, mama abuzatoare. O repropunere a unei relații problematice mamă-fiică este cea dintre Lorelei și mama ei Angela.
Ca și Mircea, Lorelei începe să trăiască într-o lume paralelă, suprapusă celei reale: umblă pe străzi nopțile, are o conexiune specială cu animalele, aude cântece, voci. Încet-încet căutarea ei instinctivă o duce înapoi pe meleagurile copilăriei, un sat pe nume Gruiu la nord de Giurgiu, orașul în care între timp s-a stabilit.
Există o întreagă infrastructură a supranaturalului pe care a ignorat-o până la acea vârstă, dar de care se simte însă atrasă ca de un prag pe care trebuie să-l treacă pentru a-și ordona/înțelege viața.
Nu am înțeles încă dacă să pun abruptul trecerii dintre scene pe seama debutului sau ca trăsătură intrinsecă a stilului Ruxandrei Burcescu. Nu am fost nici pe deplin satisfăcut de virarea puțin forțată pe final înspre fantasticul clasic-tradițional (blesteme, strigoi, etc.) sau de pistele false de la început, neînchise, neexplicate.
Pentru mine, ar fi fost perfect dacă supranaturalul s-ar fi limitat la trăsăturile psihologice ale personajelor, fără să fie externalizat, fără să capete dimensiuni mitologic-legendare. Studiul social/psihologic ar fi fost de ajuns pentru a face romanul suficient de interesant/antrenant. Per total însă, merită citit, pentru că, privită în ansambu, e o operă literară bine echilibrată, cu un ritm alert și o realizare reușită.
December 24, 2022
Un roman curios. Deși nu e foarte lung, se atinge de multe: comunism, viața la bloc, viața la țară, tineri, bătrâni, familii disfuncționale, relații parentale, singurătate, căutare, atașare etc. Reușește să le combine pe toate într-un fel unic și nu mi s-a părut a fi o lectură grea. Am citit la un drum lung cu autocarul și a curs lectura destul de ușor. Finalul a fost un pic meh.
Am simțit, după mulți ani de când nu am mai deschis o carte de Murakami (Haruki), aceeași atmosferă pe care o întâlneam la el: realism îmbinat cu mister și aproape-supranatural.
3,5/5
Am simțit, după mulți ani de când nu am mai deschis o carte de Murakami (Haruki), aceeași atmosferă pe care o întâlneam la el: realism îmbinat cu mister și aproape-supranatural.
3,5/5
August 12, 2023
O carte instabilã, nici dacã se voia si nu se gãsea un titlu mai potrivit! Foarte puternice primele capitole, apoi bunã este construcția puzzle-ului care leagã cele douã fire narative, plus protagonista Lorelei în care autoarea a investit mult (*de la prenumele sofisticat pentru o fatã nãscutã la ţarã pînã la felul cum trãieşte şi cum simte şi presimte ea diverse treburi) şi o relație mamã-fiu toxicã si abuzivã şi cãreia se încearcã sã i se gãseascã explicaţia în ultima parte a romanului (neveridicã parţial). Total subtile au fost ṣi câteva incidente izolate a cãror semnificație nu am înțeles-o (mia culpa!) mascate de un ritm alert care te face sã înghiți paginile una dupã alta. Un plus pentru atmosfera migãloasã întunecat-dezgustãtoare şi intentionat misterioasã care te ține acolo pînã la ultimele rânduri.
Ah, şi un mare plus pentru coperta fațã!
Ah, şi un mare plus pentru coperta fațã!
June 12, 2022
Ruxandra debutează cu un roman foarte bine echilibrat in care Lorelai, personajul principal, investighează legătura invizibilă pe care o are cu Mircea, o persoană de care aproape ca nu își mai aduce aminte, dar care atunci când era ea foarte mică, s-a sinucis in prezența ei. Mircea este din același sat cu mama ei și a avut o viața foarte grea, necăjit non-stop de o mama suparata pe el pentru ca la nașterea lui a mai avut și o sora geamănă ce s-a născut moarta. O să vă las pe voi să descoperiți restul poveștii, garantez ca tema principala pe care și-a construit autoarea romanul este mai puțin folosită spre deloc.
This entire review has been hidden because of spoilers.
October 6, 2022
Un roman în care lucrurile se întâmplă intens atât în interiorul, cât și în exteriorul personajelor. Foarte bine mânuite firele narative, autoarea are răbdare cu cititorul, nu se grăbește spre deznodământ, deși știe perfect unde vrea să ajungă. Excelente dialogurile, spumoase, oamenii Ruxandrei Burcescu vorbesc absolut natural, nimic forțat în limbajul lor. Mai mult decât suspansul poveștii (deși prezent și bine dozat), lumea satului și cea a orașului de provincie sunt cele care conving pe deplin. Unul dintre cele mai bune romane de debut (și nu doar) citite în ultima vreme.
August 27, 2022
Una dintre cele mai bune cărți de debut pe care le-am citit în ultimul timp.
October 18, 2025
Foarte interesant romanul, nu-i chiar realism magic, sau e dar contaminat cu fantasticul eliadesc, dar mîna e sigură, construcția solidă iar stilul aproape impecabil. Un debut spectaculos și un nume de reținut!
March 16, 2023
Foarte bun. Melanjul de realism și fantastic într-un cadru românesc, alternând perioada comunistă și cea postcomunistă, mi s-a părut foarte bine închegat. Elementele sunt dozate corect, iar alternanța de poveștilor creează o cadență plăcută.
June 21, 2022
Ruxandra Burcescu este o giurgiuvancă, iar Giurgiu este orașul meu de suflet în care am crescut din cele mai vechi timpuri ale mele. Sunt pe jumătate giurgiuvean și imaginile despre oraș din carte rezonează cu cele mai consistente amintiri. Verile încinse în acest mic oraș de graniță, lăsat să lancezească în acea lejeritate nefastă balcanică unde comunismul a acutizat și mai tare sărăcia; asfaltul din piața centrală mirosind înțepător și înecăcios sporind și mai mult toridele mirosuri colorate ale mahalelalor dunărene; contactul meu cu locuințele insalubre ale muncitorilor de la combinatele chimice din afara orașului.
Dar romanul este mai mult de atât. Timpul romanului este o împletire de trecut și prezent, o continuitate fragmentată spre a crea tensiune și a străini senzații vii. Ruxandra pictează un roman desosbit de senzorial; îți trezește toate simțurile: culori, sunete și mirosuri viscerale dintr-un mediu în care umanitatea se dezagregă între patologic și instinctual pe un fond ce mustește a suferință refulată dar care cere totodată, inevitabil, liniștire și echilibru. Poate într-un mod poe-sian cu note murakamice, personajul feminin, Lorelei, își descoperă dualitatea ființei ei, ecou al celelalte dualități, de ăsta dată patologice, oedipianul Mircea și pornește într-o călătorie în realitate sumbră care acutizează conflictele: orașul cu oamenii care-și betonează depresiile existențiale în superstiții; și satul care își ține prizonieri oamenii prin ignoranță și stereotipuri. Ambele fac din oameni propriile lor victime, iar nevinovații se luptă să-și găsească unitatea. Nu toți nevinovații scapă. Sau poate nu scapă nimeni. Dar fără îndoială toți plătesc.
Ruxandra creează tensiune, strigă emoții și declanșează reacții. Romanul este deosebit de vizual și totul se leagă. Fragmentarul are continuitate. Nimic nu e lăsat la voia întâmplării. Este până la urmă un roman care te scoate din cotidian. Dar dacă îți plac cărțile liniare și liniștite, te va neliniști. Dar, ecce homo, oamenii sunt cazane de simțiri contradictorii, dualități greu de stăpânit. Liniștea e doar o aparență...
Dar romanul este mai mult de atât. Timpul romanului este o împletire de trecut și prezent, o continuitate fragmentată spre a crea tensiune și a străini senzații vii. Ruxandra pictează un roman desosbit de senzorial; îți trezește toate simțurile: culori, sunete și mirosuri viscerale dintr-un mediu în care umanitatea se dezagregă între patologic și instinctual pe un fond ce mustește a suferință refulată dar care cere totodată, inevitabil, liniștire și echilibru. Poate într-un mod poe-sian cu note murakamice, personajul feminin, Lorelei, își descoperă dualitatea ființei ei, ecou al celelalte dualități, de ăsta dată patologice, oedipianul Mircea și pornește într-o călătorie în realitate sumbră care acutizează conflictele: orașul cu oamenii care-și betonează depresiile existențiale în superstiții; și satul care își ține prizonieri oamenii prin ignoranță și stereotipuri. Ambele fac din oameni propriile lor victime, iar nevinovații se luptă să-și găsească unitatea. Nu toți nevinovații scapă. Sau poate nu scapă nimeni. Dar fără îndoială toți plătesc.
Ruxandra creează tensiune, strigă emoții și declanșează reacții. Romanul este deosebit de vizual și totul se leagă. Fragmentarul are continuitate. Nimic nu e lăsat la voia întâmplării. Este până la urmă un roman care te scoate din cotidian. Dar dacă îți plac cărțile liniare și liniștite, te va neliniști. Dar, ecce homo, oamenii sunt cazane de simțiri contradictorii, dualități greu de stăpânit. Liniștea e doar o aparență...
July 25, 2022
Foarte bine scrisă. M-am simțit ca şi când aş fi deschis un cufăr prăfuit umplut cu vârf cu doze de mister, fantastic, tristețe şi emoții.
Personaje bine conturate de care îmi pasă şi cărora vreau să le văd evoluția.
Un mare plus pentru vecinele de la bloc şi poveştile lor spumoase.
Personaje bine conturate de care îmi pasă şi cărora vreau să le văd evoluția.
Un mare plus pentru vecinele de la bloc şi poveştile lor spumoase.
July 4, 2022
Interesant. Te prinde. Scrisă fain. Doar finalul m-a lăsat puțin cu ochii în soare.
January 1, 2023
o lectură interesanta to say the least. o analiza a relațiilor interumane, părinți-copii. spre sfârșit mi-a dat impresia de propagandă anti-avort
March 18, 2024
Cred că ar trebui să încep prin a spune că titlul și coperta cărții nu puteau fi mai potrivite de atât!
Acțiunea te prinde încă de la prima pagină, romanul solid convingând prin capitolele foarte dinamice.
Deși Lorelai pare a fi singurul personaj principal, și personajele secundare sunt la fel de puternic reliefate.
Lorelai pornește pe un drum al regăsirii, al cunoașterii, al întoarcerii la origini. Ea își împletește drumul sinuos cu cel al lui Mircea.
Capitolul patru m-a atins cel mai mult. L-am citit cu pauze dese fiindcă simțeam cum îmi fuge pământul de sub picioare după fiecare frază. Vă veți întreba probabil de ce. Păi, vă explic: m-am temut pentru fiecare secundă în care Mircea stătea lângă mama sa. Și vreau să uit cât mai repede că pot exista persoane asemeni Dorinei. O relație toxică mamă-fiu.
Mi-a plăcut atmosfera creată, atât de apăsătoare și presărată cu doze de mister și emoții. Autoarea a abordat mai multe dimensiuni ale tristeții, dar și ale anxietății, dovedindu-se o bună cunoscătoare a naturii umane. A împachetat atent subiecte sensibile, tragice, împingându-le până la granița thrillerul-ului. Limbajul este clar și fluent.
Realismul și-a dat mâna cu fantasticul. Acțiunea se petrece în perioada comunistă și postcomunistă plină de concepții și preconcepții, de superstiții și blesteme, de semne și simboluri, de prejudecăți și eresuri, așa cum doar în străfundul ruralului românesc întâlnești.
Aaa, avem și planul urban în fundal. Și un sfârșit care poate aduce îndelungi controverse.
Acțiunea te prinde încă de la prima pagină, romanul solid convingând prin capitolele foarte dinamice.
Deși Lorelai pare a fi singurul personaj principal, și personajele secundare sunt la fel de puternic reliefate.
Lorelai pornește pe un drum al regăsirii, al cunoașterii, al întoarcerii la origini. Ea își împletește drumul sinuos cu cel al lui Mircea.
Capitolul patru m-a atins cel mai mult. L-am citit cu pauze dese fiindcă simțeam cum îmi fuge pământul de sub picioare după fiecare frază. Vă veți întreba probabil de ce. Păi, vă explic: m-am temut pentru fiecare secundă în care Mircea stătea lângă mama sa. Și vreau să uit cât mai repede că pot exista persoane asemeni Dorinei. O relație toxică mamă-fiu.
Mi-a plăcut atmosfera creată, atât de apăsătoare și presărată cu doze de mister și emoții. Autoarea a abordat mai multe dimensiuni ale tristeții, dar și ale anxietății, dovedindu-se o bună cunoscătoare a naturii umane. A împachetat atent subiecte sensibile, tragice, împingându-le până la granița thrillerul-ului. Limbajul este clar și fluent.
Realismul și-a dat mâna cu fantasticul. Acțiunea se petrece în perioada comunistă și postcomunistă plină de concepții și preconcepții, de superstiții și blesteme, de semne și simboluri, de prejudecăți și eresuri, așa cum doar în străfundul ruralului românesc întâlnești.
Aaa, avem și planul urban în fundal. Și un sfârșit care poate aduce îndelungi controverse.
April 7, 2023
Nu pot zice că m-a impresionat, iar la final chiar m-a dezamăgit. Scriitura este bună, dar nu se parcurge chiar așa de ușor, tinzând pe alocuri spre narațiunea densă, modernistă. Exercițiul psihologic/psihanalitic este interesant, dar nu este bine închegat, chiar dacă la final se oferă o cheie a evenimentelor. Melanjul de stiluri este prea mare, se simte dorința de a scrie o carte bună în stil românesc, topind genuri de import. Destul de multe clișee ușor de recunoscut, evident căutate. Ca thriller ar fi fost foarte bun, dar aspectul de realism social îl îngreunează și îi erodează pârghiile. Pare să nu aibă o finalitate clară, se împarte în prea multe direcții. Ca debut, ar fi fost foarte bun dacă îmbrățișa sincer și asumat o notă dominantă, bine construită, fără să încerce să dea impresia de ,,mare carte". Una peste alta, e o lectură decentă.
August 26, 2022
O lectura foarte captivanta. Iar pentru un roman de debut e foarte foarte foarte bine scrisa! Cu toate acestea, nu este o lectura ușoară, e... mai degrabă dură
July 9, 2025
Ați auzit de multe ori expresia “Viața bate filmul”, nu-i așa?
Despre acest roman aș spune “Cartea bate viața”.
Cel puțin asta mi-am dorit citind cartea sau, cum ar spune unii, “Ducă-se pe pustii!”.
Este cartea de debut și, din câte am verificat, singura publicată a unei scriitoare tinere, beneficiară a programului “Bursa Prima Carte”.
Ruxandra Burcescu crează o lume mai mult decât normal de anormală, relatând parcă prea multe situații absurde, mistice, magice, psihopatice pentru o singură carte și pentru un univers destul de redus de personaje.
Cu toate aceste excese de situații aflate la limita suportabilității, narațiunea nu devine respingătoare, autoarea reușind să creeze o țesătură rezistentă, cu ițe bine întrepătrunse între personaje.
Acțiunea romanului te poartă prin Giurgiu comunist dar și post-decembrist, puternic poluat cu clor, de la producția de epiclorhidrină (orașul natal al autoarei), prin Gruiu (de lângă Snagov) și, puțin, prin București.
“Povestea romanului s-a născut din interesul meu pentru relațiile de familie și din modul cum relația dintre doi frați este întotdeauna o ecuație nu cu două, ci cu trei necunoscute. Ea este determinată de relațiile individuale dintre părinte și fiecare dintre frați.” Asta mărturisește scriitoarea. (Coperta III).
Cine nu e interesat de relațiile de familie?!
Deci, cartea se potrivește oricui.
“Lumea romanului ‘Instabil’ este o lume a intențiilor și a dorințelor…Iar personajele mele se mișcă în această lume în care intenția nematerializată lasă urme materiale.” (R.B.)
De fapt, personajele sunt în căutarea iubirii (necondiționate), iubire care cu greu poate fi oferită din cauza unor tare, uneori, transgeneraționale.
“Un firesc al nefirescului…Un subiect întunecat, spumos, comic și tragic. Autoarea combină supranaturalul și psihologia de margine. Un psiho-noir, s-ar putea zice. Ce surprinde de la primele pagini e abilitatea și ușurința de a construi fără efort o lume românească, recognoscibilă în toate amănuntele, cu convenții, prejudecăți, superstiții, și reflexul ei în oglindă, misterios, tenebros și provocator.” (Florin Iaru, coperta IV).
Despre acest roman aș spune “Cartea bate viața”.
Cel puțin asta mi-am dorit citind cartea sau, cum ar spune unii, “Ducă-se pe pustii!”.
Este cartea de debut și, din câte am verificat, singura publicată a unei scriitoare tinere, beneficiară a programului “Bursa Prima Carte”.
Ruxandra Burcescu crează o lume mai mult decât normal de anormală, relatând parcă prea multe situații absurde, mistice, magice, psihopatice pentru o singură carte și pentru un univers destul de redus de personaje.
Cu toate aceste excese de situații aflate la limita suportabilității, narațiunea nu devine respingătoare, autoarea reușind să creeze o țesătură rezistentă, cu ițe bine întrepătrunse între personaje.
Acțiunea romanului te poartă prin Giurgiu comunist dar și post-decembrist, puternic poluat cu clor, de la producția de epiclorhidrină (orașul natal al autoarei), prin Gruiu (de lângă Snagov) și, puțin, prin București.
“Povestea romanului s-a născut din interesul meu pentru relațiile de familie și din modul cum relația dintre doi frați este întotdeauna o ecuație nu cu două, ci cu trei necunoscute. Ea este determinată de relațiile individuale dintre părinte și fiecare dintre frați.” Asta mărturisește scriitoarea. (Coperta III).
Cine nu e interesat de relațiile de familie?!
Deci, cartea se potrivește oricui.
“Lumea romanului ‘Instabil’ este o lume a intențiilor și a dorințelor…Iar personajele mele se mișcă în această lume în care intenția nematerializată lasă urme materiale.” (R.B.)
De fapt, personajele sunt în căutarea iubirii (necondiționate), iubire care cu greu poate fi oferită din cauza unor tare, uneori, transgeneraționale.
“Un firesc al nefirescului…Un subiect întunecat, spumos, comic și tragic. Autoarea combină supranaturalul și psihologia de margine. Un psiho-noir, s-ar putea zice. Ce surprinde de la primele pagini e abilitatea și ușurința de a construi fără efort o lume românească, recognoscibilă în toate amănuntele, cu convenții, prejudecăți, superstiții, și reflexul ei în oglindă, misterios, tenebros și provocator.” (Florin Iaru, coperta IV).
May 5, 2025
Een ijzersterk debuut. Een boek over opgroeien onder het juk van ongelukkige ouders, die hun angsten op de kinderen projecteren en de gevolgen daarvan. Daarnaast ook de universele zoektocht van jonge mensen naar vrijheid en pogingen om niet te voldoen aan het ouderwetse beeld van relaties en genderrollen.
Mooi ook hoe herinneren en vergeten voorbijkomt en de noodzaak om je geschiedenis te kennen om verder te kunnen (of niet). Daarnaast voel je hoe de hoofdpersoon graaft en graaft, maar niet weet waarnaar. Ze zit lang dichtbij, kan het aanraken, maar niet helemaal. Het past niet in elkaar, zo lijkt het. Vandaar de titel denk ik.
Mooi ook hoe herinneren en vergeten voorbijkomt en de noodzaak om je geschiedenis te kennen om verder te kunnen (of niet). Daarnaast voel je hoe de hoofdpersoon graaft en graaft, maar niet weet waarnaar. Ze zit lang dichtbij, kan het aanraken, maar niet helemaal. Het past niet in elkaar, zo lijkt het. Vandaar de titel denk ik.
April 24, 2023
Întotdeauna mi-au plăcut romanele cu un iz supranatural, iar faptul că acțiunea din acesta se petrece în lumea rurală care îmi este atât de familiară, chiar prin ciudățeniile ei, m-a făcut să-l citesc cu un amestec de nostalgie și nesaț. Acțiunea te tine în priză și îți dă fiori la propriu, pe alocuri, iar deznodământul a fost neașteptat și satisfăcător, deși au rămas câteva semne de întrebare și întâmplări și simboluri neexplicate, în final.
June 11, 2023
Până la pagina 66: ***
Paginile 66 - 212 (rândul 19): **** (o steluță în minus pentru comparațiile și metaforele unice de altfel, dar oarecum forțate, cum ar fi 'apusul ca o vânătaie sub piele')
Pagina 212 (după rândul 19): ***** de mulțumire că nu au fost târâți extratereștrii în toată povestea, mi-a fost puțin teamă, mulțumesc, Ruxandra!
Paginile 213 - final: ****
O poveste care se întinde peste generații, alternând între ruralul unde originează traumele copilăriei, și urbanul în care acestea se manifestă și se desfășoară.
Mi-a luat puțin (66 de pagini) până să se așeze povestea pe un calapod în minte dar, odată potrivită pe șine, și-a continuat mersul fără oprire.
Așteptam închegarea tuturor întâmplărilor sub umbrela unei experiențe umane universale (un 'must' al oricărui volum de valoare, după mine), iar asta a venit puțin mai târziu decât mă așteptam și dintr-odată (doar pe ultimele pagini).
Încă mai încerc să înțeleg de ce se numește volumul 'Instabil'.
Două 'scăpări': dramele în sine mi se par prea puternice, efectul lor prea intens asupra victimelor. Și, de dragul conturării unei lumi credibile, unele scene intrau în detalii de genul tmi (too much information), de exemplu (parafrazez) 'își înfigea unghiile de la o mână între unghiile și carnea celeilalte mâini'.
O nelămurire (cu SPOILER): de ce nu-și amintea nimeni de Mircea Achim, până la urmă?! Did I miss something?
Încă un amănunt: Lorelei? Really? 🙈 Pur părerea mea, dar alegerea numelor într-un volum sunt artă pură, iar numele 'Lorelei' mi s-a părut că se potrivește ca nuca în perete.
Cu toate acestea rămâne un volum memorabil.
Paginile 66 - 212 (rândul 19): **** (o steluță în minus pentru comparațiile și metaforele unice de altfel, dar oarecum forțate, cum ar fi 'apusul ca o vânătaie sub piele')
Pagina 212 (după rândul 19): ***** de mulțumire că nu au fost târâți extratereștrii în toată povestea, mi-a fost puțin teamă, mulțumesc, Ruxandra!
Paginile 213 - final: ****
O poveste care se întinde peste generații, alternând între ruralul unde originează traumele copilăriei, și urbanul în care acestea se manifestă și se desfășoară.
Mi-a luat puțin (66 de pagini) până să se așeze povestea pe un calapod în minte dar, odată potrivită pe șine, și-a continuat mersul fără oprire.
Așteptam închegarea tuturor întâmplărilor sub umbrela unei experiențe umane universale (un 'must' al oricărui volum de valoare, după mine), iar asta a venit puțin mai târziu decât mă așteptam și dintr-odată (doar pe ultimele pagini).
Încă mai încerc să înțeleg de ce se numește volumul 'Instabil'.
Două 'scăpări': dramele în sine mi se par prea puternice, efectul lor prea intens asupra victimelor. Și, de dragul conturării unei lumi credibile, unele scene intrau în detalii de genul tmi (too much information), de exemplu (parafrazez) 'își înfigea unghiile de la o mână între unghiile și carnea celeilalte mâini'.
O nelămurire (cu SPOILER): de ce nu-și amintea nimeni de Mircea Achim, până la urmă?! Did I miss something?
Încă un amănunt: Lorelei? Really? 🙈 Pur părerea mea, dar alegerea numelor într-un volum sunt artă pură, iar numele 'Lorelei' mi s-a părut că se potrivește ca nuca în perete.
Cu toate acestea rămâne un volum memorabil.
July 28, 2023
Nu vreau sã sune a cliseu, însã pentru mine romanul "Instabil" chiar a fost acea carte pe care "Nu o poti lãsa din mânã". A avut acel supranatural pe gustul meu, a captat esenta satului românesc (poate sunt un pic subiectivã aici, pentru cã am crescut într-un sat din judetul Giurgiu) si a stiut cum sã mã poarte prin labirintul acela al unor personaje atât de complexe. Nici nu terminasem de citit romanul, cã l-am si recomandat unei prietene. Concluzie: cine nu a citit încã ceva scris de Ruxandra Burcescu, sã o facã, zic eu, cât mai curând.
March 10, 2023
Foarte bine scrisă, ritm alert, personaje realiste, cu bune și rele. Subiecte dure ca violența fizică și emoțională asupra copiilor, rasismul, alienarea nu sunt evitate ci explorate cu mult talent.
Din păcate, narațiunea are niște fire care sunt lăsate nerezolvate, ceea ce e deranjant când ții cititorul în suspans cu atâta dibăcie 😝
Din păcate, narațiunea are niște fire care sunt lăsate nerezolvate, ceea ce e deranjant când ții cititorul în suspans cu atâta dibăcie 😝
October 15, 2022
4.5* Un roman de debut foarte bun!
January 7, 2024
Mi-a placut firescul cu care se impletesc cele doua fire narative, caracterul cinematografic al prozei, atmosfera rurala si cea de mic oras de provincie si unele pasaje foarte puternice.
Imi displac profund scenele de cruzime si violenta fata animale, rareori aduc vreun plus literaturii, la fel ca in cazul de fata.
Unele dialoguri sint complet aiurea si nerealiste, ca cel in care mama si bunica se cearta si personajul principal trage cu urechea ca sa afle povestea . O asemenea drama, chiar daca nu s-a discutat niciodata in familie pina atunci, nu ia forma unui dialog in care povestea apare, convenabil pentru cititor, in splendoarea ei perfect cronologica.
Cele doua personaje principale mi-au fost extrem de antipatice, desi de multe ori sa cunosti profunzimile intunecate ale cuiva aduce o oarecare intelegere si bunavointa. Relatia toxica a ambilor cu mamele lor e atit de vie si aproape de cititor incit senzatie de greata e omiprezenta.
Si m-a iritat profund sa gasesc un pet peeve de-al meu, un amestec gresit intre mai mult ca perfectul si perfectul simplu la persoana a doua singular, care m-a agasat ani de zile: "venisei". 🥶
Imi displac profund scenele de cruzime si violenta fata animale, rareori aduc vreun plus literaturii, la fel ca in cazul de fata.
Unele dialoguri sint complet aiurea si nerealiste, ca cel in care mama si bunica se cearta si personajul principal trage cu urechea ca sa afle povestea . O asemenea drama, chiar daca nu s-a discutat niciodata in familie pina atunci, nu ia forma unui dialog in care povestea apare, convenabil pentru cititor, in splendoarea ei perfect cronologica.
Cele doua personaje principale mi-au fost extrem de antipatice, desi de multe ori sa cunosti profunzimile intunecate ale cuiva aduce o oarecare intelegere si bunavointa. Relatia toxica a ambilor cu mamele lor e atit de vie si aproape de cititor incit senzatie de greata e omiprezenta.
Si m-a iritat profund sa gasesc un pet peeve de-al meu, un amestec gresit intre mai mult ca perfectul si perfectul simplu la persoana a doua singular, care m-a agasat ani de zile: "venisei". 🥶
August 18, 2022
Instabil e o carte musai de citit. Asta daca vrei sa intelegi un pic cum e Romania autentica, dincolo de titlurile TV si postarile de pe retelele sociale. O carte atat de buna incat a fost greu sa o las din mana in momentul in care m-am apucat de citit. Iar asta se datoreaza spiritului de fin observator al caracterului uman pe care Ruxandra Burcescu il are din plin. Romanul este o fresca contemporana care infatiseaza o Romanie pestrita si plina de traume, pe care Ruxandra reuseste sa o ilustreze cu o complexitate detasata si un comic specific autoarei. O realitate extrem de actuala imbinata genial cu un fantastic care te tine cu sufletul la gura pana la ultima pagina. Iar ce mi-a placut cel mai mult e ca te lasa la final sa fii tu judecatorul care da sentinta. Bravo, Rux! La mai multe!
January 27, 2023
O să sune ciudat, dar romanul e prea bine construit și cumva asta m-a făcut să nu mă pot bucura de lectură. Să încerc să explic, mi-a fost cumva clar din primele capitole că era vorba de o dramă intergenerațională (nu zic mai mult ca să nu dau spoilere) și pe urmă tot ce am făcut e să urmăresc cum autoarea a pus piesă cu piesă până a completat puzzle-ul. Totul e credibil, personajele sunt bine conturate, trăiesc, gândesc, acționează în completă conformitate cu tipologia lor, supranaturalul vine să puncteze elementele de cotitură, deciziile marcante, dar parcă m-am uitat la cineva care picta după numere, umplând niște căsuțe de mult prestabilite și cumva deja întâlnite în literatură cu o culoare care nu m-a surprins. E clar că Ruxandra știe să scrie, dar aștept să își găsească un stil care să mă incite un pic mai mult.
August 5, 2025
O carte foarte bună de debut. O poveste interesantă, două fire narative care sunt întrețesute ușor și cu măiestrie. Mi-a plăcut, mi-a ridicat întrebări, m-a făcut curioasă și m-a intrigat. Poate doar concluzia nu a fost la nivelul așteptărilor create de premisa extrem de interesantă, dar per total, 4 steluțe din toată inima. ♥️
March 27, 2023
“Iar eu am rămas singur aici. Și poate că ăsta e iadul, Angela. Poate că sunt în iad de când m-am născut, și a fost și mama cu mine, dar ea a scăpat acum. Poate că noi, ăștia de aici, suntem cu toții în iad, poate că viața e în altă parte.”
October 12, 2023
Am vorbit cu Ruxandra Burcescu despre cum a scris Instabil, de ce blocaje s-a lovit și cum le-a depășit la Zest Podcast https://blacusens.ro/2023/03/ruxandra...
June 8, 2022
Te prinde si nu mai vrei sa o lasi din pana pana nu o termini.
Displaying 1 - 30 of 35 reviews