El obișnuia să fie al meu. Prietenul meu. Confidentul meu. Păstrătorul tuturor secretelor mele. Acum e doar... ceva ce vrea cu tot dinadinsul să rămână în trecut. Când m-am întors înapoi în Tampa, nu am avut cu mine decât un bagaj mult prea plin cu regrete și un dor ce-a ars în inima mea până am crezut că va ajunge să mă stingă. Am sperat totuși c-o pot lua ca pe un nou început. El ține însă cu tot dinadinsul să-mi demonstreze contrariul. L-am rănit, așa cum nu mi-am imaginat c-o voi putea face vreodată. E vremea să-l câștig înapoi, dar oare voi putea face asta când inima lui pare înverșunată să mi se împotrivească?
Voi face orice să-mi iau prietenul înapoi, chiar de-ar însemna să dau mâna cu pericolul pentru asta.
ASHTON RIVERA
Ea obișnuia să fie a mea. Prietena mea. Liniștea mea. Singura aparținătoare a inimii mele. Până a ales să dea cu ea de pământ. N-ar fi trebuit să se întoarcă. N-ar fi trebuit nici măcar să spere c-ar fi putut să mă câștige înapoi. În inima mea a rămas numai scrum, și, oricât de mult s-ar strădui să reaprindă scânteia, își va da seama în curând cât de în zadar este totul. Pentru că nu am uitat. Ce mi-a făcut. Cât de multe cicatrici am căpătat în acea noapte. Cât de mare e ranchiuna ce s-a încolăcit ca niște spini în jurul pieptului meu.
Voi face orice să o țin la distanță, chiar de-ar însemna să las ura pentru ea să mă consume.
💀Ultima lectură din 2024. Și pot spune că am încheiat acest an atât de frumos și de emoționant. Mi-a plăcut foarte, foarte mult! Am avut parte de o poveste sensibilă, o poveste unde durerea și vulnerabilitatea sunt elemente definitorii. Autoarea le-a pus în evidență atât de bine, le-a construit în mod autentic, astfel că am ajuns să le simt până în adâncul sufletului. Un roman profund, dur și, în același timp, un roman care oferă multe lecții.
Puncte forte: - o poveste complexă, unde se îmbină trecutul/amintirile cu prezentul/dorința de schimbare; - prietenia protagonistei cu Ximena: sprijin, ascultare, acceptare necondiționată; - relația tată-fiică: s-a văzut schimbarea și m-am bucurat să observ acea legătură sinceră; - personalitatea lui Ashton a fost dezvăluită treptat, astfel că toate semnele de întrebare primeau un răspuns pe măsura așteptărilor; - un slow burn care m-a rupt în bucățele. Era conexiune între protagoniști și așteptam să facă acel BUM; - îmbinare planuri: romance și mister (cele 3 cazuri nerezolvate); - gestionarea momentelor de anxietate, atacurilor de panică, indiferenței celor din jur; - am empatizat cu protagoniștii: le-am simțit fiecare emoție, fiecare lacrimă, fiecare stare, fiecare sentiment de nesiguranță, fiecare zâmbet; - final care te lasă în suspans; - lectură lejeră, nu simțit deloc cele aproape 900 de pagini.
Puncte slabe: - un pic prea statică acțiunea în prima parte; - mi-ar fi plăcut ca latura romance să fie mai prezentă, cu accent pe ea. Voiam mai mult; - îmi doream puțin mai multă umanitate la Ashton: prea dur și nu doar el suferea.
❤️🔥Kiera nu m-a dezamăgit nici de această dată și sunt super curioasă de următoarele povești pe care le va crea.
Doi foști prieteni, un trecut dureros și o reîntâlnire care reaprinde răni nespuse. Jasmine vrea să repare, Ashton nu poate ierta. Între iubire și resentimente, cine va câștiga?
Protagoniștii au traume adânci, dar și o reticență vizibilă în a le împărtăși. Informațiile ne sunt oferite treptat, fărâmă cu fărâmă, ceea ce menține interesul ridicat, însă mi-ar fi plăcut ca unele revelații importante să nu fie lăsate chiar pentru final. 🖤
Chiar dacă am intuit din timp ce se întâmplă, protagonista află totul abia la final, lucru care face ca acțiunea din prima parte a cărții să se simtă lentă și, uneori, prea statică. Cred că, dacă acel moment-cheie ar fi venit mai devreme, dinamica ar fi fost mai alertă și mai captivantă.🥺
Chimia dintre cei doi se simte încă de la început, iar fiecare interacțiune vine cu o doză în plus de tensiune, dată de rețineri și lucruri nespuse. Avem parte de un slow burn autentic, dar pentru gustul meu a fost puțin prea lent.🖤
Mi-a plăcut subplotul cu accente de thriller și faptul că romanul atinge și tema rasismului. Îmi place stilul lui Kierei, creează personaje de care te atașezi ușor. Așa cum spune chiar ea, acesta este un volum introductiv și, într-adevăr, am resimțit asta prin focusul pe personaje și o acțiune mai liniară pe alocuri.Sunt curioasă ce aduce volumul următor, simt că abia acum încep lucrurile cu adevărat.🖤
4.5⭐️ 🎨 ᴘᴇ ᴄᴀ̆ɪ ɢʀᴇꜱ̦ɪᴛᴇ ne introduce în povestea lui Jasmine și Ashton, doi prieteni odinioară inseparabili, a căror relație se destramă brusc. După o despărțire îndelungată, destinul îi aduce din nou față în față, însă ceea ce cândva era o prietenie strânsă s-a transformat într-o relație tensionată, plină de ură, dor și regrete.
🫀 Autoarea construiește un drum complex de la ură la dragoste, explorând teme precum pierderea, reconstrucția încrederii și capacitatea de a ierta. Fiecare pagină dezvăluie profunzimea emoțiilor personajelor, punând accent pe conflictele interioare și provocările înfruntate pentru a-și depăși trecutul.
🎨 Jasmine și Ashton sunt portretizați cu o vulnerabilitate reală, care îi face ușor de empatizat. Emoțiile lor sunt autentice, iar evoluția relației dintre ei este atât captivantă, cât și credibilă.
🫀 Autoarea creează o atmosferă intensă, menținând cititorii implicați printr-o combinație de mister și dinamism emoțional. Relația dintre Jasmine și Ashton este plină de contradicții, de la ura reciprocă la dorința latentă.
ᴘᴇ ᴄᴀ̆ɪ ɢʀᴇꜱ̦ɪᴛᴇ este o poveste intensă despre prietenie, dragoste și reconciliere, plină de emoții contradictorii și momente de introspecție. Deși nu este perfectă, cartea reușește să captiveze cititorii prin sinceritatea și profunzimea personajelor.
Recomand această carte iubitorilor de povești de dragoste cu o doză de dramatism și întuneric.
Nu știu de unde să încep, dar cred că aleg să menționez mai întâi TW: violenţă verbală și fizică; discriminare rasială; tentativă de abuz sexual; atacuri de panică; bullying
O poveste captivantă și emoționantă, o adevărată explozie de sentimente și conflicte interioare, pe care trebuie să o descoperiți neapărat. Autoarea a excelat în construirea slow burn-ului, dar și a plot-ului friends to strangers to enemies. Relația dintre Jasmine și Ashton este complicată, plină de tensiune și atracție magnetică, exact genul de conexiune care te ține captiv în paginile cărții.
Personajele principale sunt complexe și extrem de bine construite. Jasmine, pare puternică și încrezătoare, dar în spatele acestei aparențe se ascunde o durere profundă și un motiv bine întemeiat pe care autoarea nu l-a dezvăluit în acest volum. Ashton, pe de altă parte, este rece și distant, bântuit de un trecut care îl împiedică să lase garda jos, mai ales că o și consideră pe Mina vinovată. Atracția dintre ei este periculoasă – un dans continuu între dorință și teamă, între apropiere și respingere.
Fiecare moment dintre ei m-a ținut cu sufletul la gură, dar mai presus de toate, mi-a sfâșiat inima. Povestea lor te trece printr-un carusel de emoții, iar momentele dureroase sunt inevitabile. IAR FINALUL? Exploziv, total neașteptat, m-a lăsat cu atâtea întrebări. Încă sunt revoltată că nu este ultra populară cartea Kierei ca să-i sărim în cap pentru un capitol din volumul 2. Cartea în sine m-a făcut să am atât de multe întrebări, iar aici vorbesc de atâtea detalii importante care rămân învăluite în mister, ceea ce-mi sporește și mai mult curiozitatea pentru următorul volum.
Revenind, oricât de mult îl iubesc pe Ashton... l-am detestat în momentul în care a aruncat vina asupra Minei.
„Ei, păi ce-ar fi iubirea fără puțin foc? Bine, în cazul tău și-al lui Ashtor probabil că-i vorba de un incediu de proporții, dar mă gândesc că nu l-ai mai fi iubit dacă n-ai fi fost dispusă să te arzi pentru el, nu-i aşa?”
Unul dintre cele mai emoționante momente este confesiunea lui Ashton despre tragedia pe care am bănuit-o de la prima ieșire a acestuia – alt moment în care m-a destrămat. Am citit acele pagini cu lacrimi în ochi, simțind toată durerea și vinovăția care l-au schimbat.
Încă ceva care m-a marcat profund, pe lângă povestea lor de iubire, este dinamica dintre Jasmine și tatăl ei. În fiecare capitol, relația lor evoluează într-un mod natural, dar dureros. Circumstanțele i-au forțat să fie împreună din nou, însă vindecarea este un drum diferit pentru fiecare. Jasmine poartă imaginea unui tată absent și rece, iar schimbarea lui prezentă, deși vizibilă, nu poate șterge rănile trecutului.
Cum ziceam, mii de laude autoarei care a excelat în a surprinde impecabil acest conflict interior, și nu numai, arătând cum o relație frântă poate încerca să renască, dar niciodată fără urmele adânci ale trecutului.
Ximena a fost și ea un personaj esențial, aducând un echilibru necesar în poveste. Rolul ei a fost să tempereze și să medieze, fiind vocea rațiunii atunci când Ashton a îndreptat toate frustrările și loviturile emoționale spre Mine.
Aș aprofunda mai mult subiectul cărții, dar cine sunt eu să vă stric farmecul?
This entire review has been hidden because of spoilers.
Pe căi greșite sau cum să găsești drumurile corecte după ce au apărut traiectorii complicate și neprevăzute, presărate de sentimente puternice la limita dintre pasiune arzătoare și ură aprigă.
Această carte nu este numai despre cum să descoperi iubirea în multele-i fațete. Cred că înainte de toate este un cumul de lecții cu care un cititor rămâne la finalul lecturii. Kiera Aslog creionează atât de real aspecte veridice despre viață și despre lume pe care le transpune în felul ei specific în scris.
Vedem lecții despre cum să cunoști iubirea în diverse forme și cum o să o (re)descoperi, cum se raportează un individ la lume când aceasta i-a fost sfărâmată mult prea timpuriu, cum discriminarea nu este doar un cuvânt așezat pe o foaie și multe altele pe care vă invit să le explorați citind această carte și dându-i o șansă.
🌿Dacă recomand #PCG? Cu siguranță. Totul se simte prin personaje la alt nivel, sentimentele lor sunt și par atât de reale și pline de viață încât este imposibil să nu te prindă în mreje până la final.
🍃Există pericolul extern dat de un criminal-una dintre victimele recente (Martina Morales)-justiția (sub forma figurii paterne dezamăgitoare)-la toate acestea se adaugă propriul pachet de frici și traume ale lui Jasmine
🌿Dinamica tată-fiică. Cu fiecare capitol devine tot mai complexă. Poate că circumstanțele i-au readus pe amândoi împreună, dar schimbarea este diferită pentru amândoi. Îmi place cum Kiera Aslog reușește să arăte că imaginea pe care o are Jasmine în minte despre tatăl său nu poate să dispară chiar dacă tatăl din prezent pare că este diferit, o versiune a unui tată bun așa cum nu a avut parte în trecut. Acest conflict interior al Jasminei este bine scos în evidență pe parcursul cărții.
🌱Există ceva brut la perspectivele lui Ashton ca o suprafață aspră și aparent fără denivelări. Totul decurge liniar... până când apare Ximena, Emilio și aș zice și Jasmine. Primii doi văd prin el ca prin apă și oricât ar da impresia Ashton că fața lui este impenetrabilă, adevărul este că îl citesc ușor. Jasmine, ei bine... Jasmine încă îl cunoaște pe Ashton ca nimeni altcineva doar că trebuie să îi pătrundă încet prin mască cu mici gesturi pentru a-i recâștiga încrederea.
☘️Perspectivele Jasminei sunt unice prin felul în care aceasta se raportează la lume prin curajul de a-și transforma vulnerabilitatea în scut și de a transforma în arta ceea ce simte atât de elocvent.
🍃Este de apreciat la cărțile Kierei Aslog că inserează deseori în cărțile aspecte ce țin de sănătatea mintală, de oameni care sunt pierduți în vicii și dependențe, dar care au sprijin familial sau specializat încât pot să se schimbe și să devină o versiune mult mai bună a lor. Totul creează un ton veridic asupra cărților și asta am apreciat de fiecare dată când îi citeam cărțile.
❤ Jasmine și Ashton sunt doi adolescenți cu un trecut mult prea dureros, un trecut care le face prezentul mult prea greu. După ce în trecut s-au pierdut, Jas încearcă să îl recâștige pe Ash, însă lucrurile nu sunt atât de ușoare pe cât par.
❤ Pentru că niciunul dintre ei nu era pregătit să se deschidă în fața celuilalt, lăsându-și jos scuturile de apărare, relația dintre ei a fost un joc între dorința de a fi mereu unul în preajma celuilalt și teama de a-și lasă garda jos.
❤ Deși fiecare are propriile rani și versiunile lor din prezent par atât de diferite de cele din trecut, Ashton o ajută pe Jasmine să își depășească temerile, iar Jasmine îl ajută fără să își dea seama să își accepte durerea.
🎨 Fragilitatea lui Jasmine de fiecare dată când simțea că ar fi în pericol atunci când ieșea din zona ei de confort și acel impuls de curaj pe care îl dezvolta când răspundea provocărilor lui Ash, a făcut din ea un personaj îndrăgit. Forță cu care își dorea să își recâștige prietenul a fost uimitoare. Mi-a placut foarte mult relația pe care a avut-o cu tatăl ei spre finalul cărții.
☠️ Ashton, un personaj care mi-a plăcut foarte mult. Toate momentele în care înăuntrul lui se dădeau adevărate lupte între rațiunea gândurilor sale și dorința neastâmpărată de a sta în prezența lui Jasmine. Dualitatea cu care își trăia viața, încercând să își protejeze sora și persoanele apropiate, pendulând între viața obișnuită a unui adolescent și viața pe care încerca să o țină secretă, a făcut ca suspansul acțiunii să se mențină pe întregul parcurs al volumului.
❤ Durerea care gravita deasupra sufletelor lor și răspunderea pe care Ash și-o asuma era atât de mare, încât nu își dădeau voie să se ierte pentru ce ei considerau greșit. A fost un volum încărcat de răsturnări de situații și multă durere și iubire, pentru că oricât de mult se apropiau Jasmine și Ashton, trecutul gravita între ei. Mi-a placut foarte mult faptul că au fost capitole din ambele perspective ceea ce ne-a făcut să înțelegem mai ușor ce simte fiecare personaj.
❤ Jasmine si Ashton, două persoanje cu un trecut dureros care încearcă să reconstruiască prezentul dintre ei, în timp ce încearcă să se vindece, accepte și să se ierte reciproc.
📚 Deși poate pare un număr mare de pagini, a fost un volum foarte ușor de citit care m-a ținut în suspans până la ultima pagină. Aș fi vrut să aflu ce s-a întâmplat cu Jasmine în trecut, dar stiu că urmează și alte volume. Așa cum a spus și Kiera, a fost un volum introductiv. Felicitări și abia aștept următorul volum. Kiera, nu încetează niciodată să ne surprindă cu o nouă poveste! ❤
Jasmine și Ashton au fost odată totul unul pentru celălalt. Fiecare dintre ei era refugiul celuilalt, un punct de sprijin într-o lume complicată. Dar, atunci când Jasmine se întoarce în Tampa după ani în care a dispărut fără să ofere explicații, Ashton este un cocktail exploziv de furie și vulnerabilitate, iar faptul că nu s-au mai văzut de mult timp nu face decât să intensifice tensiunea dintre ei. Scenele lor împreună? Ei bine, cei doi au genul acela de chimie care te face să dai pagină după pagină doar ca să vezi când vor exploda sentimentele. În alte cuvinte, iți vor oferi un carusel de emoții care te va lăsa cu inima bătând nebunește deoarece, în ciuda dorinței ei de a-l câștiga înapoi, Ashton pare hotărât să nu o lase să pătrundă din nou în lumea lui, chiar dacă asta înseamnă să poarte cu el o ură care îl consumă. Dar această carte nu e doar despre povestea lor complicată de dragoste. E și despre o realitate dură, aceea a rasismului care bântuie comunitățile sărace, unde grupurile de origine latino, precum cel din care face parte Ashton, trăiesc sub presiuni constante din cauza unui sistem care pare să le întoarcă spatele și în timp ce aceștia încearcă să se bucure de petreceri și să ducă o viață normală, chiar dacă pericolul continuă să le sufle în ceafă. Și pe lângă asta, atât Ashton, cât și Jasmine poartă cu ei secrete grele, răni sângerânde care îi macină pe dinăuntru, iar aceste adevăruri nespuse complică și mai mult încercarea fetei de a reconstrui legătura a cărei absență o macină. Iar dacă toate astea nu erau suficiente, povestea include și un subplot captivant de crime nerezolvate momentan, care vizează chiar anumite persoane din acele comunități marginalizate. Așadar, după cum spuneam anterior, pericolul e într-adevăr pretutindeni, iar fiecare pagină te ține cu sufletul la gură. În final, te pot asigura că această carte te va prinde de la primele rânduri și nu te va mai lăsa până la final, fiind o carte despre iubire, regrete și o vinovăție care pare că doare la fel de tare ca o rană deschisă. E genul de carte pe care o citești cu noduri în gât, dar și cu speranța că, indiferent de cât de grea e viața, iubirea și curajul poate vor reuși să facă o diferență, oricare de mică. Așadar, pregătește-ți un playlist trist (ca să simți mai adânc scenele emoționante) și o ciocolată caldă (ca să nu te înghețe prea tare gândurile lui Ashton) deoarece vei avea mare nevoie de ele. Între timp, eu aștept cu nerăbdare următorul volum, încercând să nu-mi fac prea multe teorii în legătură cu finalul acestui prim volum.
🖤 Este o carte care m-a prins de la primele pagini și m-a dus într-o călătorie emoțională și intensă, ceva ce mă așteptam să fie, dar cumva tot m-a surprins. Povestea urmărește două personaje aparent opuse, dar fiecare având cicatrici ascunse și temeri care îi împiedică să se deschidă. Această combinație de atracție și tensiune psihologică dintre ei este ceea ce mi-a plăcut cel mai mult.
🖤 Kiera scrie cu o sensibilitate aparte, iar asta se vede în modul în care construiește dialogurile și în ritmul cu care dezvăluie trecutul personajelor. Este o abordare care nu te lasă să ghicești prea repede, dar nici să te pierzi. Mi-a plăcut în mod deosebit complexitatea relației dintre personaje — acel balans dintre dorința de apropiere și frica de a-și lăsa garda jos.
🖤 Relația dintre Jasmine și Ashton e complicată și intensă ,fix genul de chimie care te ține prins în pagină. Jasmine e puternică la exterior, dar poartă o durere pe care o ascunde cu grijă, iar Ashton e rece și rezervat, trăgând după el un trecut întunecat. Atracția dintre ei e magnetică, dar și riscantă – se apropie, apoi se retrag, mereu la limita dintre dorință și teamă.
🖤 Ce mi-a plăcut e cum autoarea nu-i grăbește. Fiecare pas în relația lor e marcat de momente mici, dar profunde, prin care încep să se descopere și să-și dea jos barierele. Ashton o provoacă pe Jasmine să își înfrunte temerile, iar ea îl ajută, chiar fără să știe, să își accepte greșelile.
🖤 Relația lor e despre vindecare și acceptare, despre cum iubirea nu e perfecțiune, ci capacitatea de a ierta și de a vedea dincolo de defecte. Jasmine și Ashton au o iubire intensă și dureroasă, care îi schimbă profund și îi face să se privească altfel, chiar și pe ei înșiși.
🖤 În concluzie, relația dintre Jasmine și Ashton este o poveste complexă, dureroasă și frumoasă în același timp. E genul de iubire care te sfâșie și te construiește din nou, într-un fel în care puține relații literare reușesc.
🖤 Felicitări , draga mea ,și mulțumesc pentru această călătorie emoționantă și pentru că ai scris o poveste care atinge inimile cititorilor și îi face să creadă în vindecare și iubire.
După 3 ani Jasmine se întoarce în orașul natal. De când a fost obligată să plece cu mama ei fără să anunțe pe nimeni, Jasmine nu a mai fost la fel. Sunt multe evenimente dureroase peste care încearcă să treacă, dar oare băiatul pe care l-a lăsat în urmă a rămas la fel? Ea l-a rănit fără să vrea, însă acum încearcă să-l recâștige, dar el vrea doar răzbunare pentru noaptea aceea.
În primele 200 de pagini încercam să mă acomodez cu povestea. Mi se părea că sunt în reading slump și că o citesc foarte greu. Povestea mi se părea foarte tristă, însă am realizat că semăn destul de mult cu Jasmine. Am o sensibilitate aparte pentru scenele care conțin atacuri de panică. Chiar dacă uneori Ash era extrem de enervant, scena din camera ei mi-a topit inima. Încă sunt foarte multe întrebări fără răspuns. De ce a sunat mama ei în seara aceea? Ce urmărește cu adevărat șeful lui Ash? Cum a ajuns Ash la el? Și multe altele. Avalanșa de informații pe care o primește Jasmine este copleșitoare. Sunt multe lucruri dureroase pe care nu a avut timp să le asimileze cum trebuie. „Mă îndrept repede spre el, c-aproape că-l fac să se dezechilibreze. Mirosul familiar al hainelor sale mă învăluie ca o melasă când brațele mele se înfășoară ca niște sfori în jurul torsului său. Închid strâns ochii, ascunzându-mi fața în materialul moale al tricoului său. Nicio duhoare de alcool. Niciun parfum înnecăcios de tutun. Mirosea doar a el. A piele curată, a balsam de rufe și-a… tata. Miroase a tatăl meu.” Relația cu tatăl ei mi se pare atât de drăguță. Faptul că el chiar face ceva pentru a îmbunătăți relația cu ea, merge la psiholog și are aproape 2 ani de când nu mai bea. Afecțiunea pe care i-o arată. Per total mi-a plăcut cartea. Multă suferință și întorsături de situație (mai bine spus de comportament).
Desi a primit un rating mediu unele parti chiar mi au ajuns la inimioara. Este un roman profund — nu despre dragoste; ci despre greseli, iertare, durere si vulnerabilitate
Care a fost de fapt ‘problema’ ? • mentalitatea personajelor care m a scos din sarite. Desi a trecut prin acele momente, Ashton putea fi mai iertator cu Jasmine (care e o naiva… increderea cu care l a ajutat pe Ash m a innebunit..) • sa citesc aproape 600 de pagini cu un personaj masculin care nu stie de fapt ce vrea sa faca • desi e o caramida si s a citit usor parca nu s a intamplat nimic ‘concret’. Inteleg ca este un volum de introducere, dar pentru mine nu e de ajuns 💁🏼♀️ (am asteptari mai mari de la urmatorul volum!!) • actiunea cam statica pentru gustul meu • putin mai multa bunatate din partea lui Ash nu ar fi stricat — ca pana la urma nu doar el suferea
Ce mi a placut? • relatia dintre Jasmine si tatal ei — m am bucurat enorm pentru evolutia lor • prietenia protagonistei cu Ximena (cred ca oricine si ar dori una in viata sa😫) • micile alinturi & tachinari • nici nu cred ca se mai pune problema ca “bonusul” pentru gustul meu au fost crimele din oras 🤭 • finalul care totusi mi a dat impulsul sa mi doresc si urmatorul volum • nota autoarei
CITATE: • “Durerea, de foarte multe ori, are puterea de a ingheta pana si cele mai inflacarate suflete” — pag 135
• “Uneori, tot ce ti ramane de facut este sa gasesti un viciu care sa te omoare mai repede decat cel de dinainte” — pag 137
• “Cu cat te inconjori de si mai multe minciuni, cu atat risti sa se prabuseasca peste tine” — pag 145
• “Ne avem doar pe noi insine, si uneori e suficient” — pag 176
• “Cu cat aduni si mai mult combustibil in tine, cu atat explozia te va distruge si mai tare” — pag 228
• “Distanta nu distruge iubirea, ci o construieste” — pag 422
• “Iubirea nu cunoaste trecut. Nu poti sa nu mai iubesti; fie nu ai facut o niciodata, fie nu te ai oprit din a o face” — pag 423
Nu am cum să nu ii dau cărții acesteia 5 steluțe. Cred că e cea mai bună carte pe care am citit-o anul ăsta, și clar cea mai bună a autoarei. Mi-a plăcut extrem de mult Drako, iar Hex rămâne seria mea preferată, dar prin cartea asta se vede evoluția scriitoarei. Mi-a plăcut atât de mult cum a fost scrisă, dar și cartea în sine, încât atunci când ma gândeam la anumite scene din ea, mi se părea că m-am uitat la un film/serial. Mi-a plăcut totul la această carte, de la lumea latino, plină cu infracțiuni, la traumele și experientele pe care personajele le-au trăit. Jasmine e o dulce, nu știu sincer cum o poate urî Ashton, dar eu am adorat-o de la primul capitol. Ashton, in schimb, m-a călcat rău pe nervi și am vrut de mai multe ori sa îl strâng de gât, la figurat, desigur. Iar finalul? Nu știu sincer ce o să fac cu viața mea până la următorul volum. Iar dacă o să citești părerea mea, Kiera, te rog, am nevoie de următoarele volume cât mai repede🥹.
Este prima carte pe care o citesc de la această autoare, însă am mai auzit despre cărțile ei. Pentru început, mi-a plăcut acest volum. Ce-i drept, nu mă captase chair 100% de la inceput, simteam că primesc totul de-a gata. Însă ușor ușor m-a prins povestea. Sunt incă câteva elemente care mă intrigă: ce s-a întâmplat cu mama lui Jasmine și situația dintre ele, de ce în continuare Ashton nu dorește să înțeleagă mai în profunzime motivele plecării lui Jasmine, care nu au ținut de ea ( ok calm down bro, nu ești singurul cu probleme). Per total povestea a fost plăcută și mi-a trezit emoții (mai ales spre final, chiar mi-a venit să plâng). Abia aștept să citesc volumul 2 și să văd ce se întamplă pentru că sunt în priză 😅. Așa că ăsta este un mesaj pentru autoare: te rog grăbește-te cu volumul doi 🙏🏻
This entire review has been hidden because of spoilers.
Eram mult mai mult decât sigură că-mi va plăcea cartea, deoarece niciodată, dar niciodată nu mi-a displăcut ceva scris de Kiera. Au fost câteva aspecte care mi-au de Drako, lucru care m-a încântat foarte mult. Nu pot însă să nu-mi exprim frustrarea pe care o resimt față de unele lucru (destul de questionable) pe care Ashton le face. Dar, firește, ador un protagonist morally grey.
Cu toate aceasta fiind spuse, abia aștept al doilea volum!!!
Mi-a plăcut foarte mult scriitura autoarei în “Pe căi greșite” — curge lin și te face să te pierzi în poveste. Scrie cu atât de multă intensitate încât mi-a fost imposibil în anumite momente să îmi stăpânesc lacrimile, trăind alături de personaje. Apreciez și frumusețea limbajului folosit. De asemenea, este gândită în așa fel încât să-ți dorești să citești în continuare pentru a afla cât mai multe, dat fiind faptul că nu ți se oferă informațiile pe tavă.
Ashton poartă rănile trecutului ca o armură. Ele l-au oțelit, creând un personaj interesant. N-am fost uneori de acord cu anumite acțiuni ale sale, dar, cumva, tocmai aici a fost tot farmecul poveștii. În plus, slăbiciunea lui pentru Jasmine încă e acolo, gata să-l mistuie.
Deși se simte adesea nelalocul ei, Jasmine emană și putere. Îl sfidează uneori pe Ash, oricât de tare ar încerca el să o intimideze. S-a simțit din prima clipă profunzimea conexiunii dintre aceștia. Simți tensiunea dintre ei atât de puternic, de parcă ești acolo, lângă ei. Mi-am dorit cu ardoare să descopăr ce s-a întâmplat între cei doi, de ce Ash poartă atât de multă ranchiună în suflet.
Mi-a plăcut că povestea are și un substrat, atingând subiecte precum rasismul sau corupția justiției, dar mi-aș fi dorit să fie puțin mai alertă, cu ceva mai multă acțiune. Am apreciat accentul pus pe personaje și misterul din jurul lor, dar aș fi vrut să văd și ceva mai multe evenimente, chiar dacă este cumva un volum introductiv. Se concentrează povestea mult pe gânduri și sentimente, creând astfel un dezechilibru când vine vorba de acțiune.
“Să o ating ar fi cel mai devastator lucru cu putință.” ✨
Am dat 4 steluțe numai pentru ca încă nu am aflat de ce Jasmine a plecat cu mama ei în urma cu trei ani și de ce a revenit acum rupând orice legătură cu ea. În rest, m-a ținut în suspans, abia aștept sa aflu cine este criminalul și de ce ia organele victimelor lui și mai ales, după apariția Jasminei de pe ultima pagina din carte.
Încep prin a spune că aștept cu sufletul la gură continuarea volumului!! 😍🔥
Mi-a plăcut totul, în cel mai mic detaliu. Povestea lui Jasmine și Ashton a fost foarte bine conturată. Mi-au plăcut toate detaliile pe care autoarea ni le-a oferit, mi-a plăcut perspectiva ambelor personaje, perspectivă prin care am putut să îi înțeleg extrem de bine pe amândoi. Suspansul a fost unul constant, iar finalul? Wow, surprinzător! Bomba care nu mă lasă să stau liniștită până ce nu aflu continuarea. 😂
Mi-aș fi dorit să știu ce s-a întâmplat între Jasmine și mama ei, și de ce avea atât de multe atacuri de panică, dar mă gândesc că cel mai probabil voi afla în următorul volum, așa că nu îmi fac griji.