What do you think?
Rate this book
Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism
Ce scriitori aveau succes la public in Romania comunista? Cum puteai sa obtii pe sub mina cartile sau discurile preferate? Cine lua parte la spectacolele Cenaclului Flacara sau la Cintarea Romaniei? Autorii propun relatari emotionante, amuzante sau insolite despre propriile experiente culturale de dinainte de 1989. Impreuna, povestile lor formeaza o imagine de ansamblu a consumului cultural din comunism, in care cartile, teatrul, muzica, filmele, revistele erau tot atitea pete de culoare pe fundalul unei perioade apasatoare si cenusii.
(sursa: http://www.polirom.ro/catalog/carte/c...)
(sursa: http://www.polirom.ro/catalog/carte/c...)
232 pages, Paperback
First published January 1, 2014
74 people want to read
About the author
Dan Lungu
50 books265 followersScriitor, conferenţiar la Catedra de Sociologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi.
Studii postdoctorale la Sorbona.
Redactor al revistei „Au Sud de l’Est” (Paris).
În 1996, iniţiază grupul literar Club 8.
Intre 2001 si 2002, redactor-şef al revistei de cultură „Timpul”.
Face parte din grupul de scriitori români invitaţi la Les belles étrangères (Franţa, 2005), alături de Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Craciun, Letiţia Ilea, Ion Mureşan, Marta Petreu, Simona Popescu, Cecilia Ştefănescu şi Vlad Zografi.
I se montează piesele Cu cuţitul la os (Green Hours, Teatrul Luni, 2002), Nuntă la parter (spectacol-lectură la Teatrul Odeon, 2003; spectacol-lectură la Teatrul Luceafărul, Iaşi, 2006 în cadrul proiectului DramatIS) şi Vrăjitoarea pofticioasă (piesă pentru copii, Teatrul Luceafărul, Iaşi, 2008 ). Piesa La mulţi ani!, parcă aşa se spune, nu? a fost una dintre câştigătoarele Bursei de texte noi Dramafest, ediţia 2008.
Nominalizat la numerose premii. Este distins cu Premiul Societăţii Junimea pentru activitatea literară pe 1993; Premiul Editurii Nemira pentru proză scurtă (1997); Premiul USR, filiala Dobrogea, pentru debut în proză (1999); Premiul Goethe Zentrum pentru promovarea originalităţii, ca reprezentant al Club-ului 8 (2001); Premiul USR, filiala Iaşi, pentru proză (2005), Premiul „V. Pogor”, al Primăriei Municipiului Iaşi, pentru activitate literară (2007). Dublu nominalizat la Premiile Jean Monnet (Franta, 2008).
Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.
Studii postdoctorale la Sorbona.
Redactor al revistei „Au Sud de l’Est” (Paris).
În 1996, iniţiază grupul literar Club 8.
Intre 2001 si 2002, redactor-şef al revistei de cultură „Timpul”.
Face parte din grupul de scriitori români invitaţi la Les belles étrangères (Franţa, 2005), alături de Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Craciun, Letiţia Ilea, Ion Mureşan, Marta Petreu, Simona Popescu, Cecilia Ştefănescu şi Vlad Zografi.
I se montează piesele Cu cuţitul la os (Green Hours, Teatrul Luni, 2002), Nuntă la parter (spectacol-lectură la Teatrul Odeon, 2003; spectacol-lectură la Teatrul Luceafărul, Iaşi, 2006 în cadrul proiectului DramatIS) şi Vrăjitoarea pofticioasă (piesă pentru copii, Teatrul Luceafărul, Iaşi, 2008 ). Piesa La mulţi ani!, parcă aşa se spune, nu? a fost una dintre câştigătoarele Bursei de texte noi Dramafest, ediţia 2008.
Nominalizat la numerose premii. Este distins cu Premiul Societăţii Junimea pentru activitatea literară pe 1993; Premiul Editurii Nemira pentru proză scurtă (1997); Premiul USR, filiala Dobrogea, pentru debut în proză (1999); Premiul Goethe Zentrum pentru promovarea originalităţii, ca reprezentant al Club-ului 8 (2001); Premiul USR, filiala Iaşi, pentru proză (2005), Premiul „V. Pogor”, al Primăriei Municipiului Iaşi, pentru activitate literară (2007). Dublu nominalizat la Premiile Jean Monnet (Franta, 2008).
Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 5 of 5 reviews
December 5, 2015
Știu că n-are miză literară, dar nu m-a prins deloc, și eu chiar gust genul ăsta de antologii, unde mai pui că mă interesa și subiectul. Textele sînt amatoricești, evident, dar dau senzația de prea multă străduință, lucru care nu le prea ajută. 2, maxim 3, care mi-au plăcut ca scriitură. Ca valoare documentară, da, sînt multe chestii de notat.
Read
June 23, 2014Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism este un volum colectiv, coordonat de Dan Lungu și de Amelia Gheorghiță, care colectează texte despre consumul cultural din comunism. Dan Lungu anunță în prefața volumului că miza nu a fost una literară, ci de documentare a unor practici ce țin de o anumită perioadă. Cu puțin excepții (Andreea Răsuceanu, Luminița Corneanu, Dan Doboș sau Dumitru Ungureanu), volumul nu are contributori celebri. Ce i-a interesat pe cei care au conceput cartea a fost să strîngă mărturii ale oamenilor obișnuiți, care pot împărtăși experiențe culturale interesante sau semnificative pentru perioada comunistă.
Pentru a strînge aceste texte, inițial coordonatorii au solicitat propuneri pe o pagină de Facebook pe care au creat-o cu acest scop. S-a făcut o selecție din textele care au venit, răspunzînd unui mesaj care se încheia așa: „relatați în cîteva rînduri sau cîteva pagini experiența dumneavoastră legată de un produs cultural sau o pasiune, din care să afle oricine este curios cum era cu viața culturală în comunism, nu doar cu carnea, laptele sau buteliile…“
Amintirile celor care povestesc – unii amatoristic, greoi, sentimental, alții fluent, captivant inclusiv la nivelul stilului – nu merg mai în urmă de anii ’60, majoritatea fiind legate, de altfel, de anii ’80. Apar inevitabilele referiri la Irina Margareta Nistor, dar și la raziile miliției în casele în care se organizau seri de văzut filme la video. Cineva povestește cum se crease, în bloc, un adevărat sistem de video prin cablu, subminat de apetența pentru filme porno a distribuitorului. O să găsiți tot felul de anecdote cu Cenaclul Flacăra și Cântarea României în fundal, povești despre odiseea obținerii unui disc, a unui exemplar din Istoria lui G. Călinescu sau a unei jucării „din afară“. (continuarea cronicii: http://www.bookaholic.ro/carti-filme-...)
Pentru a strînge aceste texte, inițial coordonatorii au solicitat propuneri pe o pagină de Facebook pe care au creat-o cu acest scop. S-a făcut o selecție din textele care au venit, răspunzînd unui mesaj care se încheia așa: „relatați în cîteva rînduri sau cîteva pagini experiența dumneavoastră legată de un produs cultural sau o pasiune, din care să afle oricine este curios cum era cu viața culturală în comunism, nu doar cu carnea, laptele sau buteliile…“
Amintirile celor care povestesc – unii amatoristic, greoi, sentimental, alții fluent, captivant inclusiv la nivelul stilului – nu merg mai în urmă de anii ’60, majoritatea fiind legate, de altfel, de anii ’80. Apar inevitabilele referiri la Irina Margareta Nistor, dar și la raziile miliției în casele în care se organizau seri de văzut filme la video. Cineva povestește cum se crease, în bloc, un adevărat sistem de video prin cablu, subminat de apetența pentru filme porno a distribuitorului. O să găsiți tot felul de anecdote cu Cenaclul Flacăra și Cântarea României în fundal, povești despre odiseea obținerii unui disc, a unui exemplar din Istoria lui G. Călinescu sau a unei jucării „din afară“. (continuarea cronicii: http://www.bookaholic.ro/carti-filme-...)
July 7, 2019
it wasn t what i was expeting but it was pretty good
October 13, 2020
O antologie de amintiri false, glumițe și avorturi literare.
August 31, 2016
Deloc intamplator, aleg drept introducere o scurta anecdota. Aparitia intr-o antologie internationala a unui text despre o organizatie din Iasi, scris de unul dintre membrii sai, a determinat o reactie vehementa, urmata de o dezbatere aprinsa printre ceilalti membri asupra corectitudinii versiunii prezentate. Pentru editorul antologiei insa, toate aceste reactii nu au fost decat o confirmare a perspectivei asumate de autor.
In Rashomon, celebrul film al lui Kurosawa din 1951, cele trei versiuni ale martorilor la uciderea unui samurai sunt naratiuni contradictorii din care aflam mai multe despre adevaratul lor caracter decat despre faptas. Personajele interpreteaza groaznica intamplare prin filtrul imaginii de sine, al modului cum fiecare dintre ei se percepea.
A astepta obiectivitate dintr-un demers de rememorare a istoriei este o iluzie la care majoritatea istoricilor au renuntat. Rolul editorului unei astfel de antologii este similar, pana intr-un punct, cu cel al unui curator: selecteaza lucrarile expuse si le ofera o interpretare, prin insasi aceasta alegere si prin modul in care le grupeaza in final. Rezultatul este o interventie noua, validata insa de perspectivele subiective asupra trecutului.
Pentru o metoda calitativa de rememorare a trecutului, subiectivitatea este un atuu pentru ca nu se margineste la o insiruire de fapte istorice, ci releva si semnificatiile acestora. Un alt avantaj apare din scoaterea la iveala a unor puncte de vedere diverse, eludate de documentele oficiale ale epocii, care contribuie la democratizarea procesului de rememorare. Indiferent de valoarea lor literara, daca folosim drept cheie de lectura a naratiunilor din antologie reconstruirea relatiilor de putere dintre autori si sistemul comunist, avem in fata rezultatele unui proces de rescriere a trecutului. Consumul cultural devine astfel un pretext pentru a revela modul in care autorii textelor au experimentat si isi reamintesc comunismul, dar si impactul pe care filtrele trecerii timpului si perceptiei de sine l-au avut asupra constiintei lor.
Nu pot sa nu remarc faptul ca volumul Carti, filme, muzici si alte distractii din comunism este rezultatul unei mai vechi preocupari a lui Dan Lungu legata de trecutul comunist. Pe langa abordarea constanta a subiectului in proza sa, a publicat inca din 2003 volumul Constructia identitatii intr-o societate totalitara. O cercetare sociologica asupra scriitorilor (Ed. Junimea), urmat apoi de coordonarea a doua antologii aparute la Polirom: Tovarase de drum. Experienta feminina in comunism (2008) si Str. Revolutiei nr. 89 (2009). Recent, in calitate de director al MLR Iasi, a fost unul dintre initiatorii celui mai de succes proiect expozitional participativ din ultimii ani, „Copilaria parintilor nostri“. In acest ultim caz, elevii implicati au colectat, pe langa obiectele expuse, fragmente de istorie orala de la familiile lor, pe care le-au interpretat prin asumarea pe rand a rolului de ghid si au transformat experienta interactiunii cu vizitatorii intr-un proces de reconstruire continua a propriei subiectivitati.
*text aparut initial in Suplimentul de Cultura Nr.440 din 12-05-2014.
In Rashomon, celebrul film al lui Kurosawa din 1951, cele trei versiuni ale martorilor la uciderea unui samurai sunt naratiuni contradictorii din care aflam mai multe despre adevaratul lor caracter decat despre faptas. Personajele interpreteaza groaznica intamplare prin filtrul imaginii de sine, al modului cum fiecare dintre ei se percepea.
A astepta obiectivitate dintr-un demers de rememorare a istoriei este o iluzie la care majoritatea istoricilor au renuntat. Rolul editorului unei astfel de antologii este similar, pana intr-un punct, cu cel al unui curator: selecteaza lucrarile expuse si le ofera o interpretare, prin insasi aceasta alegere si prin modul in care le grupeaza in final. Rezultatul este o interventie noua, validata insa de perspectivele subiective asupra trecutului.
Pentru o metoda calitativa de rememorare a trecutului, subiectivitatea este un atuu pentru ca nu se margineste la o insiruire de fapte istorice, ci releva si semnificatiile acestora. Un alt avantaj apare din scoaterea la iveala a unor puncte de vedere diverse, eludate de documentele oficiale ale epocii, care contribuie la democratizarea procesului de rememorare. Indiferent de valoarea lor literara, daca folosim drept cheie de lectura a naratiunilor din antologie reconstruirea relatiilor de putere dintre autori si sistemul comunist, avem in fata rezultatele unui proces de rescriere a trecutului. Consumul cultural devine astfel un pretext pentru a revela modul in care autorii textelor au experimentat si isi reamintesc comunismul, dar si impactul pe care filtrele trecerii timpului si perceptiei de sine l-au avut asupra constiintei lor.
Nu pot sa nu remarc faptul ca volumul Carti, filme, muzici si alte distractii din comunism este rezultatul unei mai vechi preocupari a lui Dan Lungu legata de trecutul comunist. Pe langa abordarea constanta a subiectului in proza sa, a publicat inca din 2003 volumul Constructia identitatii intr-o societate totalitara. O cercetare sociologica asupra scriitorilor (Ed. Junimea), urmat apoi de coordonarea a doua antologii aparute la Polirom: Tovarase de drum. Experienta feminina in comunism (2008) si Str. Revolutiei nr. 89 (2009). Recent, in calitate de director al MLR Iasi, a fost unul dintre initiatorii celui mai de succes proiect expozitional participativ din ultimii ani, „Copilaria parintilor nostri“. In acest ultim caz, elevii implicati au colectat, pe langa obiectele expuse, fragmente de istorie orala de la familiile lor, pe care le-au interpretat prin asumarea pe rand a rolului de ghid si au transformat experienta interactiunii cu vizitatorii intr-un proces de reconstruire continua a propriei subiectivitati.
*text aparut initial in Suplimentul de Cultura Nr.440 din 12-05-2014.
Displaying 1 - 5 of 5 reviews