What do you think?
Rate this book
România, 1916–1941 O istorie politică
Traducere de Monica Mărgărint
Dennis Deletant, unul dintre cei mai reputați cercetători ai istoriei României, ne propune o nouă sinteză a anilor interbelici, bazată pe valorificarea exhaustivă a surselor apărute în ultimele decenii. Contextul politic, situația țăranilor, experiențele minorităților, corupția, derapajele totalitare și colapsul democrației sunt puse în paralel cu strategiile statului român de a-și păstra integritatea teritorială în fața amenințării Germaniei naziste și Uniunii Sovietice, într-un tablou din care se desprind limpede resorturile politice și sociale pe care astăzi avem atâta nevoie să le înțelegem.
Dincolo de sursele mai mult sau mai puțin cunoscute publicului și specialiștilor, Dennis Deletant a consultat materiale inedite din arhivele britanice. În volum sunt reproduse patru documente extrem de valoroase: un raport al spionajului britanic cu privire la situația din Basarabia, din februarie 1918; o descriere a Basarabiei din perspectiva unui ofițer britanic, începând cu 1934; extrase din însemnările corespondentului The Times în România din 1928 până în 1940 și un memoriu inestimabil despre politica externă a României în perioada interbelică, redactat de Iuliu Maniu și transmis guvernului britanic în aprilie 1942.
Într-o epocă în care confruntarea cu un trecut încă neelucidat și neînțeles pe deplin devine tot mai greu de evitat, sinteza actuală și lucidă a lui Dennis Deletant este cu atât mai necesară.
Dennis Deletant, unul dintre cei mai reputați cercetători ai istoriei României, ne propune o nouă sinteză a anilor interbelici, bazată pe valorificarea exhaustivă a surselor apărute în ultimele decenii. Contextul politic, situația țăranilor, experiențele minorităților, corupția, derapajele totalitare și colapsul democrației sunt puse în paralel cu strategiile statului român de a-și păstra integritatea teritorială în fața amenințării Germaniei naziste și Uniunii Sovietice, într-un tablou din care se desprind limpede resorturile politice și sociale pe care astăzi avem atâta nevoie să le înțelegem.
Dincolo de sursele mai mult sau mai puțin cunoscute publicului și specialiștilor, Dennis Deletant a consultat materiale inedite din arhivele britanice. În volum sunt reproduse patru documente extrem de valoroase: un raport al spionajului britanic cu privire la situația din Basarabia, din februarie 1918; o descriere a Basarabiei din perspectiva unui ofițer britanic, începând cu 1934; extrase din însemnările corespondentului The Times în România din 1928 până în 1940 și un memoriu inestimabil despre politica externă a României în perioada interbelică, redactat de Iuliu Maniu și transmis guvernului britanic în aprilie 1942.
Într-o epocă în care confruntarea cu un trecut încă neelucidat și neînțeles pe deplin devine tot mai greu de evitat, sinteza actuală și lucidă a lui Dennis Deletant este cu atât mai necesară.
- GenresHistory
352 pages, Paperback
First published January 1, 2022
2 people are currently reading
36 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 5 of 5 reviews
August 30, 2024
O recapitulare destul de bună a evenimentelor din perioada 1916-1941. Nu oferă noi contribuții, ci doar sintetizează lucrările anterioare. Pe mine m-a ajutat să-mi consolidez cunoștințele despre perioada interbelică.
Cartea e scrisă pentru un public străin. Există foarte multe clarificări repetate în legătură cu rolul anumitor personaje istorice și se reiau mereu acorduri și tratate explicate anterior.
Un lucru regretabil este "lenea" lui Deletant: multe fragmente copiate aproape mot-a-mot de mai sus din aceeași carte, sau împrumutate din lucrarea sa despre Antonescu. Clarificările repetate devin neplăcute pentru cititorul român avizat, dar probabil și pentru un neavizat ar fi cel puțin obositor să citească a patra oară cine era Iuliu Maniu. Tot astfel anexele, deși foarte interesante, dispun de prea puțină critică și par integrate mai mult ca să umfle numărul de pagini.
Cartea e scrisă pentru un public străin. Există foarte multe clarificări repetate în legătură cu rolul anumitor personaje istorice și se reiau mereu acorduri și tratate explicate anterior.
Un lucru regretabil este "lenea" lui Deletant: multe fragmente copiate aproape mot-a-mot de mai sus din aceeași carte, sau împrumutate din lucrarea sa despre Antonescu. Clarificările repetate devin neplăcute pentru cititorul român avizat, dar probabil și pentru un neavizat ar fi cel puțin obositor să citească a patra oară cine era Iuliu Maniu. Tot astfel anexele, deși foarte interesante, dispun de prea puțină critică și par integrate mai mult ca să umfle numărul de pagini.
October 26, 2024
Anexele de la final sunt mai interesante decât cartea în sine, per total o lectura plăcută
February 6, 2025
TLDR: cam naiv si pe alocuri parca prelucrat de un sri-st din anii 90.Domnul Dennis desi elegant, muncitor, politicos se lasa amagit de aceleasi fetisuri expirate si stupide cum ar fi cresterea economica din interbelic si din pacate face acelasi joc stupid al denigrarii lui Iuliu Maniu etc.Toata cartea e de fapt o rafuiala sau un repros la adresa lui Iuliu Maniu ca nu l-a inlaturat pe mizerabilul de Carol al II-lea.Cum l-ar fi putut alunga de la putere?Prin razboi civil?
Datele 1916 si 1941 sunt alese sa zicem rezonabil.
Ar fi trebuit sa se incheie cu Decretul-Lege din21 iunie 1940, semnat de primul ministru Gheorghe Tătărescu şi de ministrul de Justiţie Aurelian Bentoiu, prin care se înfiinţa Partidul Naţiunii, partid ce ,,introduce în România dictatura totalitară rasistă-hitleristă.Dar ar fi exlus miscarea Legionara.
Desi alege anul 1916 autorul rateaza cam tot ce tine de 1916 si pana la 1927, cand are loc moartea Dictatorului si Criminalului Ionel Bratianu, cel numit corect de Constantin Mille, Sobolanul.Ticalosul.
Vezi Adevarul 1919.
Romania de fapt a inceput ca Dictatura lui Ionel Bratianu-Sobolanul si a fratilor lui.
A sfarsit tot cu sobolanii lui Ionel Bratianu: Tatarascu, Bentoiu(da, acel Bentoiu din memoriile lui Annie Bentoiu) , Petre Bejan. Liberalii au lucrat de minune cu comunistii in Guvernul Groza…
Prostul de Averescu, probabil cel mai inutil politician din Interbelic, cel care a pus umarul la Dictatura Liberala…Pacalit de Bratianu sa intre putin in politica ca sa expire fara mult zgomot..
Celebra crestere economica din Interbelic, un exemplu de care Dennis Deletant nu stie, unde ne intalnim cu alta rozatoare liberala:
Petre Bejan-Interlopul, Baron de Ploiesti, Baron de Prahova.Oligarhul care a demonstrat ca exista crestere economica dar in buzunarele proprii.Alt sobolan liberal.
Nu stiati nu?Vizitati Ploiestiul si intrebati-va de ce arata ca o maghernita parasita desi avea petrol pentru toata Europa de Est...
De ce se rafuieste Domnul Dennis cu Iuliu Maniu?
Pai e foarte simplu, din toata adunatura de rozatoare, ca sa nu abuzez de apelativul lui Constantin Mille din Adevarul , care a profetit ce va urma dupa primul razboi Mondial cu familia de dictatori, Iuliu Maniu era singurul politican autentic European.
A existat un moment cand Romania putea deveni o tara europeana?
Da dar domnul Dennis nu vrea sa precizeze rolul casei regale de complice la mizeriile lui Bratianu: “Maniu va izgoni dinastia” ,” în special regele era asaltat de insistențele reginei Maria, care era speriată de presupusul republicanism al lui Maniu”. Ca sa citez din superba carte : Virgil Solomon, Trecutul ne-ajunge din urmă Memoriile unui martor privilegiat al istoriei, 1921–1947.
Intrebarea este putea sa se opuna Iuliu Maniu lui Carol al II-lea? Raspunsul il aveti sus la Bentoiu. Si de asemenea raspunsul il aveti la liberalii, bratienistii care au trecut cu totii la colaborarea cu sovieticii..
Vezi:
Const. Miile aeditorialul Ticălosul Adevarul 1919:
Miile romanilor„de peste munți" că, „oricât s-ar supăra de cruditatea cuvântului (din titlul editorialului - n.n.), alt epitet nu poate fi folosit față de d. Brătianu care timp de cinci ani și-a bătut joc de țară și de interesele ei".
Un regat cu o dictatura de oligarhi imbuibati in institutiile statului “prin noi insine” adica doar pentru sobolanii liberali, cu o casa regala inutila, cu un popor subnutrit la propiu si figurat …Explicatiile sunt cam simple:
Caz unic in Europa dupa primul razboi Mondial unde toate casele regale sau politicienii corupti vinovati de drama primului razboi Mondial sunt spulberate sau obligate sa se reformeze in dictaura bugetarilor numita Romania politicianul Bratianu transfera costul politc al infrangerii la ghinionistul Marghiloman si alti fraieri care salveaza tara in ultimul moment. Ticalosul se reinventeaza campion al votului universal, cumpara pe toti generalii din armata ca sa ascunda dezastrul si trece la inchiderea tarii prin autarhia numita prin noi insine.
Iuliu Maniu nu putea lupta cu sute de mii de bugetari si cu casa regala ca sa reformeze o Romanie distrusa economic in primul razboi mondial…
Nota:
Pentru cresterea economica atat de laudata vezi explicatia lui Vlasceanu in Lazar Vlasceanu - Modernitatea romaneasca.
Despre Anexe.. aveti memorii de la purificarea etnica din Basarbia precum:
Margareta Spînu-Cemîrtan. Lupii – Amintiri din Siberia
Datele 1916 si 1941 sunt alese sa zicem rezonabil.
Ar fi trebuit sa se incheie cu Decretul-Lege din21 iunie 1940, semnat de primul ministru Gheorghe Tătărescu şi de ministrul de Justiţie Aurelian Bentoiu, prin care se înfiinţa Partidul Naţiunii, partid ce ,,introduce în România dictatura totalitară rasistă-hitleristă.Dar ar fi exlus miscarea Legionara.
Desi alege anul 1916 autorul rateaza cam tot ce tine de 1916 si pana la 1927, cand are loc moartea Dictatorului si Criminalului Ionel Bratianu, cel numit corect de Constantin Mille, Sobolanul.Ticalosul.
Vezi Adevarul 1919.
Romania de fapt a inceput ca Dictatura lui Ionel Bratianu-Sobolanul si a fratilor lui.
A sfarsit tot cu sobolanii lui Ionel Bratianu: Tatarascu, Bentoiu(da, acel Bentoiu din memoriile lui Annie Bentoiu) , Petre Bejan. Liberalii au lucrat de minune cu comunistii in Guvernul Groza…
Prostul de Averescu, probabil cel mai inutil politician din Interbelic, cel care a pus umarul la Dictatura Liberala…Pacalit de Bratianu sa intre putin in politica ca sa expire fara mult zgomot..
Celebra crestere economica din Interbelic, un exemplu de care Dennis Deletant nu stie, unde ne intalnim cu alta rozatoare liberala:
Petre Bejan-Interlopul, Baron de Ploiesti, Baron de Prahova.Oligarhul care a demonstrat ca exista crestere economica dar in buzunarele proprii.Alt sobolan liberal.
Nu stiati nu?Vizitati Ploiestiul si intrebati-va de ce arata ca o maghernita parasita desi avea petrol pentru toata Europa de Est...
De ce se rafuieste Domnul Dennis cu Iuliu Maniu?
Pai e foarte simplu, din toata adunatura de rozatoare, ca sa nu abuzez de apelativul lui Constantin Mille din Adevarul , care a profetit ce va urma dupa primul razboi Mondial cu familia de dictatori, Iuliu Maniu era singurul politican autentic European.
A existat un moment cand Romania putea deveni o tara europeana?
Da dar domnul Dennis nu vrea sa precizeze rolul casei regale de complice la mizeriile lui Bratianu: “Maniu va izgoni dinastia” ,” în special regele era asaltat de insistențele reginei Maria, care era speriată de presupusul republicanism al lui Maniu”. Ca sa citez din superba carte : Virgil Solomon, Trecutul ne-ajunge din urmă Memoriile unui martor privilegiat al istoriei, 1921–1947.
Intrebarea este putea sa se opuna Iuliu Maniu lui Carol al II-lea? Raspunsul il aveti sus la Bentoiu. Si de asemenea raspunsul il aveti la liberalii, bratienistii care au trecut cu totii la colaborarea cu sovieticii..
Vezi:
Const. Miile aeditorialul Ticălosul Adevarul 1919:
Miile romanilor„de peste munți" că, „oricât s-ar supăra de cruditatea cuvântului (din titlul editorialului - n.n.), alt epitet nu poate fi folosit față de d. Brătianu care timp de cinci ani și-a bătut joc de țară și de interesele ei".
Un regat cu o dictatura de oligarhi imbuibati in institutiile statului “prin noi insine” adica doar pentru sobolanii liberali, cu o casa regala inutila, cu un popor subnutrit la propiu si figurat …Explicatiile sunt cam simple:
Caz unic in Europa dupa primul razboi Mondial unde toate casele regale sau politicienii corupti vinovati de drama primului razboi Mondial sunt spulberate sau obligate sa se reformeze in dictaura bugetarilor numita Romania politicianul Bratianu transfera costul politc al infrangerii la ghinionistul Marghiloman si alti fraieri care salveaza tara in ultimul moment. Ticalosul se reinventeaza campion al votului universal, cumpara pe toti generalii din armata ca sa ascunda dezastrul si trece la inchiderea tarii prin autarhia numita prin noi insine.
Iuliu Maniu nu putea lupta cu sute de mii de bugetari si cu casa regala ca sa reformeze o Romanie distrusa economic in primul razboi mondial…
Nota:
Pentru cresterea economica atat de laudata vezi explicatia lui Vlasceanu in Lazar Vlasceanu - Modernitatea romaneasca.
Despre Anexe.. aveti memorii de la purificarea etnica din Basarbia precum:
Margareta Spînu-Cemîrtan. Lupii – Amintiri din Siberia
June 10, 2024
Cartea sumarizează evenimentele petrecute de la participarea României în Primul Război Mondial până la dictatura militară instaurată de Antonescu și aproape de asediul de la Stalingrad. Este o trecere în revistă importantă, dar totuși obositoare. Stilul în care a fost scrisă sau tradusă cartea este greoi, adresându-se parcă unui cititor deja familiarizat cu subiectele prezentate.
Spre surprinderea mea, Dennis Deletant îl prezintă pe Antonescu într-o lumină „favorabilă”. În mare, explicațiile oferite sunt următoarele:
- Antonescu a ales să guverneze cu Garda de Fier deoarece nu avea alternative (Manolachi, de exemplu, susține că a fost vorba despre un simulacru de negociere cu partidele tradiționale);
- Deletant lasă deschisă întrebarea dacă mareșalul a fost fascist, subliniind că acesta era britanicofil și că era perceput cu blândețe de unii reprezentanți ai imperiului britanic în România;
- Decizia Mareșalului de a trece Nistrul (nu doar Prutul!), în ciuda protestelor opoziției țărăniștilor și liberalilor, a fost justificată prin faptul că atâta timp cât Antonescu îl urma pe Hitler, avea șanse să obțină reîntregirea teritorială. Nu era suficient că eliberase Basarabia și Bucovina de Nord; era nevoie să păstreze favoarea lui Hitler pentru a putea recupera și partea din Transilvania cedată ungurilor;
- Mareșalul a fost cumva „scutit” de responsabilitatea pogromurilor din timpul dictaturii militare (pe care Deletant o caracterizează mai degrabă ca un regim autoritar decât dictatorial), vina fiind pasată către Mihai Antonescu și argumentând că Mareșalul Ion Antonescu nu avea acces la informații din teren. Deletant se bazează și pe scrisorile - și mai ales pe lipsa acestora - ale lui Wilhem Filderman, liderul comunității evreiești din România.
Perspectiva lui Deletant asupra lui Antonescu seamănă izbitor de mult cu argumentele folosite de Gheorghe Buzatu. De asemenea, trebuie menționat că sunt doar 200 de pagini de text, restul fiind anexe și note bibliografice, ceea ce mă face să afirm că Deletant a fost cel puțin mediocru în a explica această perioadă a României.
Pe de-o parte, este de înțeles și nu e nimic de condamnat. Ediția originală era destinată unor audiențe internaționale care aveau nevoie de un sumar al istoriei interbelice a României. Totuși, perioada Gărzii de Fier și dictatura militară sunt subiecte fierbinți ale istoriei românești, mai ales în ceea ce privește pogromurile și violența împotriva evreilor. Din păcate, Deletant a ales calea „ușoară” în loc să arunce „un ochi critic de cercetător” asupra surselor.
Nota mea este 3/5. Cartea este bună dacă doriți să vă reamintiți fragmente din istoria noastră, nu pentru a le parcurge pentru prima oară.
Spre surprinderea mea, Dennis Deletant îl prezintă pe Antonescu într-o lumină „favorabilă”. În mare, explicațiile oferite sunt următoarele:
- Antonescu a ales să guverneze cu Garda de Fier deoarece nu avea alternative (Manolachi, de exemplu, susține că a fost vorba despre un simulacru de negociere cu partidele tradiționale);
- Deletant lasă deschisă întrebarea dacă mareșalul a fost fascist, subliniind că acesta era britanicofil și că era perceput cu blândețe de unii reprezentanți ai imperiului britanic în România;
- Decizia Mareșalului de a trece Nistrul (nu doar Prutul!), în ciuda protestelor opoziției țărăniștilor și liberalilor, a fost justificată prin faptul că atâta timp cât Antonescu îl urma pe Hitler, avea șanse să obțină reîntregirea teritorială. Nu era suficient că eliberase Basarabia și Bucovina de Nord; era nevoie să păstreze favoarea lui Hitler pentru a putea recupera și partea din Transilvania cedată ungurilor;
- Mareșalul a fost cumva „scutit” de responsabilitatea pogromurilor din timpul dictaturii militare (pe care Deletant o caracterizează mai degrabă ca un regim autoritar decât dictatorial), vina fiind pasată către Mihai Antonescu și argumentând că Mareșalul Ion Antonescu nu avea acces la informații din teren. Deletant se bazează și pe scrisorile - și mai ales pe lipsa acestora - ale lui Wilhem Filderman, liderul comunității evreiești din România.
Perspectiva lui Deletant asupra lui Antonescu seamănă izbitor de mult cu argumentele folosite de Gheorghe Buzatu. De asemenea, trebuie menționat că sunt doar 200 de pagini de text, restul fiind anexe și note bibliografice, ceea ce mă face să afirm că Deletant a fost cel puțin mediocru în a explica această perioadă a României.
Pe de-o parte, este de înțeles și nu e nimic de condamnat. Ediția originală era destinată unor audiențe internaționale care aveau nevoie de un sumar al istoriei interbelice a României. Totuși, perioada Gărzii de Fier și dictatura militară sunt subiecte fierbinți ale istoriei românești, mai ales în ceea ce privește pogromurile și violența împotriva evreilor. Din păcate, Deletant a ales calea „ușoară” în loc să arunce „un ochi critic de cercetător” asupra surselor.
Nota mea este 3/5. Cartea este bună dacă doriți să vă reamintiți fragmente din istoria noastră, nu pentru a le parcurge pentru prima oară.
March 17, 2025
Cartea lui Dennis Deletant nu este stufoasă. Este chiar aerisită având în vedere complexitatea istorică, politică și socială din România în perioada acoperită. Parcurgerea ei este ușoară structurată pe 8 capitole ce tratează scena politică în diferite perioade, economia și societatea, politica externă și vremurile tulburi de după 1938, odată cu instalarea dictaturii carliste, cedarea Basarabiei și Bucovinei, problema Statulului Național Legionar și a dictaturii militare antonesciene și cum s-a început războiul împotriva sovieticilor sub această dictatură începând cu 1941.
Ce face această carte deosebit de interesantă sunt cele 4 anexe de la final. Avem prezentate 4 documente interesante, de primă mână, despre momente aflate în diverse perioade ale intervalului 1916-1941, care revelează secvențe mai puțin cunoscute din istoria noastră. În prima anexă găsim un raport săptămânal al serviciilor secrete britanice despre România, datat în 7 februarie 1918, care descrie relațiile tensionate între guvernul României și proaspăt instalatul la Moscova guvern bolșevic; a doua anexă prezintă o analiză a lui Iuliu Maniu a politicii externe românești dintre 1919 și 1941;
a treia anexă este o descriere a Basarabiei și relației ei cu România, un raport al lui Anthony Toswill Courtney, ofițer din Marina Regală, care activează în Chișinău între 1933 și 1935; ultima anexă este o consemnare a unui alt britanic care a locuit în România un deceniu. Jurnalistul de la The Times, Archibald Gibson descrie societatea și politica românești și critică de deciziile politice românești în anii premergători războiului și apoi deciziile românilor de a urma armata nazistă spre o înfrângere anunțată.
Trebuie apreciate și scurtele biografii preliminare de la începutul expunerii unde autorul descrie câteva personaje cheie ale perioadei cuprinse în carte, precum: Ion Antonescu, Constantin Brătianu, Ion C. Brătianu, Carol al II-lea, etc.
Ce face această carte deosebit de interesantă sunt cele 4 anexe de la final. Avem prezentate 4 documente interesante, de primă mână, despre momente aflate în diverse perioade ale intervalului 1916-1941, care revelează secvențe mai puțin cunoscute din istoria noastră. În prima anexă găsim un raport săptămânal al serviciilor secrete britanice despre România, datat în 7 februarie 1918, care descrie relațiile tensionate între guvernul României și proaspăt instalatul la Moscova guvern bolșevic; a doua anexă prezintă o analiză a lui Iuliu Maniu a politicii externe românești dintre 1919 și 1941;
a treia anexă este o descriere a Basarabiei și relației ei cu România, un raport al lui Anthony Toswill Courtney, ofițer din Marina Regală, care activează în Chișinău între 1933 și 1935; ultima anexă este o consemnare a unui alt britanic care a locuit în România un deceniu. Jurnalistul de la The Times, Archibald Gibson descrie societatea și politica românești și critică de deciziile politice românești în anii premergători războiului și apoi deciziile românilor de a urma armata nazistă spre o înfrângere anunțată.
Trebuie apreciate și scurtele biografii preliminare de la începutul expunerii unde autorul descrie câteva personaje cheie ale perioadei cuprinse în carte, precum: Ion Antonescu, Constantin Brătianu, Ion C. Brătianu, Carol al II-lea, etc.
Displaying 1 - 5 of 5 reviews