1924 Războiul care a ținut trei zile

by Andrei Țigănaș

Iustin Batisceff, cel mai mic dintre cei trei băieți ai unei văduve de origine rusă din Basarabia, este cunoscut ca fiind scandalagiu, batauș și cu un simt al dreptatii foarte dezvoltat. Se bate prin birtul satului frecvent, nu ezită să pedepsească exemplar copiii mai mari din sat, atunci cand sunt rai cu cei mici. Atunci când vine vorba despre familie, Iustin nu ezită să își caute singur dreptatea cu pumnul.

Intr-una dintre zile primeste un răvaș de la Andrei Kliushnikov, comisar politic venit de peste Prut cu gândul să agite apele și să forțeze o dezlipire a Basarabiei de regatul Romaniei. Când ajunge față în față cu Nenin și este invitat să intre în răscoală, Iustin simte o fascinație inexplicabilă față de liderul ei.

Totul se precipită în momentul în care i se dă o pușcă în mână și i se cere să îl omoare pe primarul satului, ca să facă dovada loialității lui.

Genres: History

Hardcover

First published August 20, 2023

Reviews

[Catalin Ionita · Rating 5 out of 5]

As putea spune multe despre cartea asta si farmecul ei, insa o sa ma rezum la un singur lucru. Am regasit in ea unul din cei mai reusiti antieroi din literatura romaneasca. Cineva spunea ca orice personaj dintr-o carte este erou in lumea lui si cred ca aceasta alegatie nu putea fi mai bine portretizata decat aici. Iustin este un personaj care te trece prin stari contradictorii. Desi nu te poti abtine in a-l detesta, in acelasi timp nu poti sa nu il intelegi. Este eroul nevazut din marea masa a multimii in care se regasesc sentimentele colective al unui popor necajit. Libertatea si egalitatea sunt concepte care au inflorit dintotdeauna in pieptul celor subjugati si, din pacate, asa cum ne-o arata si acest roman impresionant, au fost deturnate de la adevaratul tel de cei putini in baza unei doctrine ticaloase.
Bravo, Andrei Tiganas!

[Mihnea Nemes · Rating 5 out of 5]

O ficțiune istorică scrisă excepțional de bine

Tocmai am terminat "1924 Războiul care a ținut trei zile", și pot să spun că am citit-o cu sufletul la gură. Povestea descrie o răscoală care s-a petrecut în anul 1924, în Basarabia, din prisma unuia dintre conducătorii acesteia. Răscoala a fost instigată de elemente bolșevice de peste Nistru și în cele din urmă a fost înăbușită de autoritățile române. Povestea m-a făcut să vreau să aflu mai multe despre ceea ce s-a întâmplat în realitate, și mulțumesc aici autorului pentru scurta sumarizare a faptelor istorice la sfârșitul cărții.

Eroul cărții este Iustin, un lemnar voinic și cam pierde-vară, dar care este iute la mânie atunci când vede o nedreptate. Iustin se erijează în justițiar, iar pedepsele pe care le aplică nefericiților care îi greșesc, lui sau apropiaților lui, sunt mai crunte decât ne-am aștepta. Este exact tipul de om de care are nevoie Nenin, un rus infiltrat de peste Nistru, pentru a duce la capăt răscoala plănuită de bolșevici.

Drama lui Iustin este că în lupta sa pe care el o vede dreaptă, pune în joc tot ce îi este mai drag, pe frații și pe iubita lui, Vitia. Când am înțeles ce se petrece de fapt în poveste, și cum acțiunile lui Iustin îl pun pe un drum fără întoarcere, nu am mai putut pune cartea jos.

O mențiune despre includerea în roman al personajului real Terente, un bandit de notorietate care a supraviețuit chiar și în cântece pe care le-am auzit când eram copil, fără să știu ce noimă aveau acestea. "Terente și Didina, se plimbă cu mașina..." Am aflat și eu în sfârșit cine a fost acest Terente, și mă bucur că autorul corectează imaginea de haiduc pe care și-au făcut-o mulți despre el, din memoria deformată dată de cultura populară (inclusiv tata, când l-am întrebat).

Felicitări lui Andrei Țigănaș pentru o carte excepțional de bine scrisă, care vine și luminează aspecte mai puțin cunoscute ale istoriei acestei regiuni.

[Ramona Maxim · Rating 5 out of 5]

Am citit cartea în câteva ore, pe nerăsuflate.
Nu știam nimic despre acea perioadă, eram curioasă...Și titlul induce starea aceasta: ca cititor, îți pui întrebări: ce-a fost în 1924?ce război durează 3 zile?
Discutând despre carte, cu terțe persoane, afirmam faptul că are o expunere cinematografică: "Vedeam" personajele, "auzeam"replicile, îmi "plimbam" privirile prin Tatar Bunar, Nerișai...
Narațiunea te conduce- prin toate momente ei literare, cu o acuratețe de netăgăduit-spre un final apoteotic: apariția, în sala de judecată, a Vitiei Sararinski...Fosta iubită a lui Iustin, măcinată de tuberculoză și cu sufletul făcut zdrențe...Privirea ei, tăioasă ca un pumnal străpunge inima condamnatului și îl "ucide" chiar înainte ca ea să jure pe Cartea cea Mare!
Răzbunarea din dragoste este cea mai cumplită!
De fapt, iubirea străbate ca o cometă întreg "cerul"romanului, pentru că, fără persistența ei, poate cartea ar fi avut un alt epilog.
Bravo, Andrei Țigănaș, suflet frumos!

[Ioan-Calin Biris · Rating 5 out of 5]

Un roman ca un film. Autorul a reușit să facă din „războiul care a ținut trei zile” o poveste de viață a unui personaj pe care-l urmărești cu sufletul la gură toată lectura. Aștept ecranizarea. 👍🏻

[Claudiu Nemes · Rating 5 out of 5]

O carte care m-a facut sa iau parte fizic la acea rascoala din 1924. M-am simtit prezent alaturi de personajul principal, de interactiunile, de framantarile, de actiunile lui. Il uram pentru modul lui dur si primar de a rezolva lucrurile. Dupa parcurgerea altor pagini doream sa vad evolutia, implicarea si rezolvarile personajului principal, Iustin Batisceff. Memorabila mi s-au parut bataia data lui Bojidar; scena vizuala de cinematografie. O alta scena de un dramatism coplesitor a fost dupa ce fratele Pantiusa este impuscat - minunata scena a dialogurilor si trairilor lui Iustin.
La pagina 138 este un indemn mobilizator si extrem de percutant pentru inceperea Bolsevismului in Basarabia spus de personajul Nenin: Veti fi apa... Veti fi pamant..., Veti fi vant..., Veti fi ploaie..., Veti fi munti...
Felicitari!

[Tiganas Otilia · Rating 5 out of 5]

Romanul "1924 Războiul care a ținut trei zile" te plimbă alert prin evenimentele istorice reale din satul Tatar Bunar, locul de baștină al bunicului autorului, Basarabia. Cartea e ca un film de Holywood. Imagini expresive fug una după alta, personaje migălos construite jonglează între normal și patologic, iar de la un ceai fierbinte până la delir, curge doar un pas. Textul te face să simți mirosuri, să auzi explozii, să vezi fum, să plângi, să iubești și să râzi după voia naratorului.
La un moment dat, când povestea te așază printre dărâmături, ca într-o peliculă de Quentin Tarantino unde de peste tot mai "pușcă" un craniu, la șosea se ițește meteoricul personaj Seriojinica. Diminutiv la diminutiv, un soi de Sergiulicuță, deși actor secundar, el este preferatul meu ca mesaj satiric. Satiră pură. Seriojinica joacă scena (atât de valabilă și azi, în campanii electorale!) a șoferului profesionist care ia noaptea la stop un străin, schimbă câteva opinii cu el și brusc, în desăvârșita-i ignoranță, decide că acela-i izbăvitorul istoric al Basarabiei. Iar el are uriașa șansă să-i fie adjunct. Într-o clipită îi devine supus fanatic& promotor activ pe teren. Nici nu știe cu cine vorbește, încotro se îndreaptă, ce hram poartă "conducătorul", când Seriojinica deja îi propovăduiește poporului votant grandoarea istorică a autostopistului.
Dar mă opresc aici. Citiți voi înșivă și veți vedea... Nu veți lăsa cartea din mână!

[Cosmin · Rating 5 out of 5]

Prima mea reacție văzând cartea a fost: “Ce Tatarbunar ? Și ce război in 1924 ??”. Deschizând cartea, am fost transpus, încă de la primele pagini, in dinamica exploziva a revoltei populare, a deciziilor grele, a clipelor in care personajele trebuie sa își reevalueze rapid reperele, sa le fortifice sau sa le justifice.
Multiplele locații, descrierile precise si dialogurile fluide crează un film, imaginat, al acelor zile din 1924 într-un context istoric complicat.
Cartea nu doar ca m-a ținut captiv cu fiecare sfârșit de capitol, dar m-a si introdus unui eveniment istoric despre care nu știam ca a existat. Pentru ambele, ii mulțumesc lui Andrei si ii urez mult succes!

[Miruna Tica · Rating 5 out of 5]

Vreau sa mentionez ca aceasta este perspectiva mea asupra cartii, si ce mi-a transmis aceasta, nu sunt un critic literar de profesie, desi nu e prea tarziu nici acum...

Am intrat rapid in lumea personajelor, am intalnit o sabie cu doua taisuri pe de-o parte socul de pe vremea comunismului si pe de alta parte surpriza necenzurarii scenelor de cruzime din perioada respectiva.
Personajele sunt de la complexe la foarte simple, cele complexe trec la ce nu isi doresc sa devina, se remarca atat patriotismul cat si pseudopatriotismul personajelor.
Patriosmul si pseudopatriotismul sunt din mai multe nuante si perspective....cum ar fi: invataminte dictatoriale, precum Nenin, un om politic (usurinta cu care vorbeste si motiveaza personajele spre o directie anume dorita de acesta) si imaginea taranului care doreste egalitate pentru toti si intre toti, indiferent de statut.
Se remarca repetarea istoriei personajelor (nu degeaba si zicala "Istoria se repeta" ) , mai exact arhetipul acestora, de exemplu: Iustin se transforma in Nenin, Serghei in Iustin s.m.d.
Personajul principal mi-a amintit de Ion, personajul lui Rebreanu, mai ales spre finalul cartii, dupa batalia dintre acesta si Nenin, cand Iustin are un monolog si isi dovedeste "puterea" in fata naturii.
Nu ma asteptam sa aiba intorsaturi de situatie, mai ales finalul, ceea ce mi-a placut foarte mult.
Ce m-a surprins placut, de asemenea, a fost povestea bunicii autorului, acel glob care semnifica, in viziunea mea, atasarea fata de amintiri, nu neaparat de obiectul in sine, greutatea amintirilor fiind induiosatoare.
Mi-a placut acuratetea destul de mare in acesta fictiune istorica, o cercetare temeinica a evenimentelor intamplate pe plan local in Basarabia.

In final, aceasta carte, nu doar ca ne arata perspectiva basarabenilor asupra comunismului, ideologiilor de pe vremea aceea; dar si gustam o parte din trecutul acestora, omagiu dus nu doar bunicii autorului, Stela, dar si celorlati basarabeni care au trecut prin situatii similare daca nu identice.

[Elena Ghitulescu · Rating 5 out of 5]

Am de făcut o mărturisire din tot sufletul meu de cititor avid.

Cartea lui Andrei este cea mai bună carte pe care am citit-o în 2024. Și până acum, uitându-mă pe contul meu, anul acesta am 35 de cărți citite.

Mi-a plăcut totul în aceast thriller istoric.

Poveștile de viață ale oamenilor din Tatar Bunar sunt impresionante. Simplitatea și corectitudinea mamei lui Iustin sunt emoționante, iubirea și respectul dintre frați deseori te emoționează, loialitatea lui Iustin față de patrie te face să te întrebi dacă oare mai există așa oameni printre noi, iar fătărnicia și egoismului sunt înlocuite mereu de dorința de a face ceea este corect pentru oamenii din Tatar Bunar.

Este un volum absolut fascinant. De mult nu am mai citit o așa carte. Să îmi dea senzația că trăiesc printre personaje. La un moment dat aveam impresia că sunt acolo, în cămăruța lui Iustin, la masă cu el, cu mama și frații lui povestind despre greutățile de peste zi, despre lipsa banilor și cum sunt batjocoriți de bogații satului.

Recomand, recomand, recomand! De istorie, nu mai zic! După ce am terminat de citit cartea m-am trezit căutând informații despre ce anume s-a întâmplat în 1924 în Basarabia și România.

Sper să fie și film făcut după cartea „ 1924- Războiul care a ținut trei zile”.
Aaa, încă ceva! Atunci când îmi imaginez filmul, în mintea mea Nenin este interpretat de Sergiu Nicolaescu.

Așa putere de convingere are acest personaj!

Vă las și pe voi să descoperiți aceste personaje fascinante din această carte! Promit că nu o să regretați.

[Ioana Budae]

Recunosc faptul ca am fost putin sceptica la inceput, strict pentru ca ma gandeam la istoria predata in scoala, in stilu-i perimat. Daca mi s-ar fi prezentat asa cum ai facut-o tu, ca pe o poveste, as fi indragit-o cu siguranță. Ar trebui citita cartea ta de catre elevi, intelegerea trecutului inseamna pana la urma procesarea greselilor si nerepetarea lor. Mi-a plăcut mesajul central care vine ca o lectie: schimbarea si constructia nu pot veni prin violenta, furt, crima, bataie ori incendiu; ci doar prin educatie, comunicare, rabdare, proiecte, ganduri, actiune reala. Sfarsitul m-a lasat perplexa si m-am gandit ca bunicul tau ar fi tare mandru de tine! Succes si sa mai scrii, vin iar la lansare:)))

[Bongobongo · Rating 2 out of 5]

A scrie un roman de ficțiune istorică este o idee lăudabilă. Istoria României e bogată și ducem lipsă cu desăvârșire de o literatură inspirată din istoria națională.

Cartea e scrisă foarte lejer, m-a prins și cu greu am putut s-o las din mână. Am citit-o în trei mari sesiuni de lectură. Totuși, a avut mai multe neajunsuri, în opinia mea.

În ceea ce privește elemente de formă, notele de subsol sunt propoziții, adică se scriu cu literă mare și cu punct. Mai apoi, mi s-a părut stranie opțiunea autorului pentru ghilimele în locul liniei de dialog, dar asta nu a afectat semnificativ lectura.

O problemă pe care am tot observat-o este dialogul, pe care cred că îl pot descrie cel mai bine drept lipsit de autenticitate. Propozițiile sună ciudat, personajele nu au voci bine individualizate și rusismele presărate se simt mai curând forțate. Același dialog are altă problemă: ar fi putut fi un mijloc excelent pentru a prezenta ipocrizia bolșevicilor, de a scoate și mai tare în evidență diferența între discursul utopic și realitatea brutală. Îmi vine în minte mai ales scena în care Chirilă și cuțitarii îi fac morală lui Batișceff.

Ah, Batișceff! Din păcate, personajul a început interesant, chiar dacă puțin stereotip, dar apoi și-a pierdut coerența internă. Batișceff are momente de hotărâre și de acțiune, dar are și inexplicabile momente când se comportă ca un fel de rumegătoare. Nu reacționează la ceea ce îi spune Nenin (nu prea pătrundem nici în universul său interior), omoară un om (primul om din viața lui!) ca și când ar fi o vacă pliciuind o muscă cu coada.

Batișceff-personajul nu e real. Nu poate fi și inteligent, punând lui Nenin întrebări contondente (și dincolo de nivelul său așa cum fusese el prezentat până atunci), și docil. Cum poate să cugete profund și apoi să-l ucidă pe primar (cu care, după propriile spuse, se are bine) fără să proceseze câtuși de puțin momentul? Sau pe nevastă-sa, chit că a sărit la el cu cuțitul? Tot astfel, dorința lui de a deveni cârmuitor apare din senin, fără a fi fost construită pe parcurs. De unde a apărut? Cum i s-a înfiripat în minte acest gând? Mai mult, atunci când e numit șef de grupă capătă brusc atitudinea și limbajul unui lider (strigă „Executarea!”, dă ordine fără probleme și ajunge chiar strateg „primăria e puterea noastră”). Apoi moartea fratelui său (asupra căreia se insistă, în opinia mea, puțin prea mult) și împușcarea lui Nenin (care, dimpotrivă, se derulează foarte repede) îl trec printr-un rollercoaster de emoții care nu sunt suficient explorate. Că o ia puțin razna, da, dar este alt salt de personalitate în opinia mea neverosimil, raportându-ne la ceea ce am citit până în acel moment.

Nenin, pe de altă parte, este un personaj destul de bine conturat. Mai ales discursurile lui, înflăcărate, și răspunsurile lui parcă scoase dintr-un manual de socialism științific, îl evidențiază. Totuși, dacă vorbește prost (sau deloc) româna, cum de știe ce înseamnă cuvântul „dodoloață” și cum e el folosit de români?

Vulgaritatea cărții mi s-a părut excesivă. Sigur, înjurăturile își au rostul, dar mie mi-au părut gratuite. La fel și scena cu cei doi copii de la începutul cărții.

Sentimentul meu, la finalul cărții, este că ar fi putut fi puțin mai șlefuită și ar fi beneficiat de pe urma încă unei sute de pagini în care să se analizeze profund universul intern al lui Batișceff.

[Alina Voinea · Rating 5 out of 5]

Iată ce se poate întampla când impulsivitatea, violența și oportunismul își găsesc debușeu într-o perioadă confuză istoric, pe un teritoriu scindat între două forțe. Lectura acestui roman a fost un război de trei zile pentru a revedea o lume debusolată în care supraviețuirea este un lux al clipei. Cel mai evident efect al acestei situații este personajul principal față de care dezvolți empatie și speri că prin el se va face dreptatea pe care atât de mult și-o dorește fără a fi el însuși drept. Acțiunea romanului este o breșă în istorie în care privim dintr-o alta perspectiva un personaj atotștiut și etern judecat. Asistam la construcția criminalului modelat de lumile sale disonante.
Dacă în primele capitole îi urmărești parcursul consecvent al decăderii psihice sperând că se va reconstrui triumfând chinul interior, în a doua parte urmărești un răufăcător exaltat cum își ispășește surghiunul. Lipsit de propria conștiință, săvârșește un lanț de fapte conjuncturale fără a profita de nici una din multiplele ocazii pe care le întâlnește pentru a ieși la lumina.
Acțiunile personajelor și starea lor psihica sunt concomitent expuse cu precizie de neurochirurg. Autorul ne aduce aproape de fiecare personaj ca într-un documentar. Vedem și simțim profunzimea trăirilor fiecărui personaj care escaladează de la ființă vulnerabila la bestie trecând superficial peste înfățișarea umana.
Pe fundalul unei lumi rurale sărace, autorul ne dezvăluie o lume traumatizata a conflictului cu natura, cu muntele, cu pădurea, cu umanitatea, cu autoritatea, cu blândețea și răbdarea. O comunitate neacceptata și care nu se accepta, un teren al violenței și al războiului cu sinele si cu celălalt.
Dincolo de lumea rurala idealizată a supraviețuirii, descoperim un loc și personaje confuze in care familia, legăturile umane sau chiar viața dispar în fața nevoii de alinare a suferinței. Este evident ca războiul de trei zile, de fapt o pseudo răzmeriță, este un pretext de defulare prin instrumente cunoscute fiecăruia, în cazul de acum 100 de ani din 1924, arme letale. Tânărul Iustin, personal principal al romanului, duce mai departe meșteșugul familiei fiind părtaș la munca zadarnică a fraților și mamei sale. Când i se servește un alt discurs devine un adept habotnic fără a-l chestiona.
Cu o latura satirizantă, romanul moralizează și dezvăluie un aspect social important. Într-o lume a oportunităților reduse și a luptei pentru supraviețuire, comunitatea nu doar ca nu se dezvoltă, ci se autodistruge.

[Theodor · Rating 5 out of 5]

Cartea care iti pare rau ca s-a terminat! 4h de citit! Recomand.

Cartea lui Andrei Țigănaș, Războiul care a ținut trei zile, ne spune povestea unui basarabean pe nume Iustin Batisceff și întâlnirea sa cu ideile bolșevice. Prin această poveste ficțională individuală a lui Iustin, autorul prezintă, de fapt, un eveniment care a avut loc cu adevărat în 1924, răscoala de la Tatar Bunar, dar in acelasi timp ne arata prin psihologia lui Iustin cum masele sun pacalite in istorie. Este, dupa parerea mea, cea mai buna carte pentru noi românii scrisa pe aceasta tema de la Gustave Le Bon cu Psihologia Multimilor pâna in prezent. Eroul romanului Iustin Batisceff este invaluit si inebunit ca de un drog de Ideile de Dreptate, Adevar si Libertate si pentru a le realiza se alatura cu toata increderea miscarii Bolsevice condusa de Andrei Kliusnicov-Nenin, de care este la inceput hipnotizat, doar ca pe parcursul infaptuirii rascoalei se vede alaturi de oameni fara scrupule si fara niciun ideal social cum ar fi Terente, fugit din Braila in Basarabia sa scape de potera. Cartea prezinta ideea de Egalitate in care oamenii cei mici, saraci si neharnici sunt cuprisi din toate timpurile de un fior si o sete de egalitate cu cei mari, ca în fabula Câinele și cățelul - de Grigore Alexandrescu. O carte, mereu, astazi mai actuala ca oricand in care autorul parca a prevazut asemanarea lui Nenin cu o parte din candidatii nostri la alegeri, care printr-un discurs promitator vor sa ajunga la putere cu orice chip, apoi sa confiste gloatei tocmai acele valori pe care le-au propavaduit. Desigur ca si Nenin, fiecare lider de paie isi gaseste sustinatori printre nemultumitii din randul al 2-lea, cei care se cred nedreptatiti ca nu au furat mai mult ca actualii potentați. Dincolo de substratul adanc psihologic, romanul reuseste prin actiunea personajelor, descrierea caracterelor, a situatiilor de conflict sa-l faca pe cititor sa simta ca are in mana o opera, iar la sfarsit sa-i para rau ca s-au terminat foile scrise. Asteptam urmatorul roman! Theodor

[Dana Stupar · Rating 5 out of 5]

O carte atat de vie si dureroasa in acelasi timp. Metaforele imaginate de Andrei sunt fine si elegante, uneori ti se par potrivite mai degraba unui basm cu zane. Dar nu e despre zane cartea aceasta. In schimb este imaginea unui trecut pe care nu trebuie sa-l uitam, si, mai ales, sa nu-l repetam.
Protagonistul si antagonistul au, fiecare pe rand, trasaturi pe care le adori sau le detesti visceral. Si totusi, nici macar protagnistul nu e 100% bun, cum nici antagonistul nu e 100% rau. Te provoaca amandoi sa-ti pui intrebari: "Oare eu sunt mai bun, sau as putea sa fiu atat de rau?" Sa iti imaginezi, cum ar fi fost...sa traiesti in acele vremuri, sa ai parte de acele experiente. Sunt cateva scene atat de induiosatoare incat te doare carnea pe tine. Scena cu fratele lui Iustin e de Oscar, dupa mine. Dar nu doar asta. Si gardul din poveste are o metafora a lui. Totul e descris atat de frumos, ca ar putea fi predat la clasa. Eu una as fi invatat cu placere din romanul acesta. O bucurie sa-l citesc. Astept cu bucurie urmatoarele carti.

[Simona Halip · Rating 5 out of 5]

Cartea "1924 - Războiul care a ținut trei zile", scrisă de Andrei Țiganas, prezintă povestea lui Iustin Batisceff, un tânăr însetat de dreptate, care este chemat să sprijine o revoltă pentru separarea Basarabiei de Regatul Român. Autorul explorează tema luptei pentru independență și sacrificiului personal în numele unei cauze superioare, subliniind că uneori trebuie să recurgem la acțiuni care ne pot face să păcătuim pentru o cauză mai bună. Acesta este un aspect moral dificil cu care se confruntă personajul principal și care subliniază provocările și dilemele unei asemenea revoluții. Cartea oferă o perspectivă fascinantă asupra evenimentelor din anul 1924 și prezintă în detaliu cele trei zile de luptă, creând o atmosferă tensionată și plină de suspans. Această carte m-a captivat încă de la primele pagini și m-a emoționat și interesat pe tot parcursul lecturii. Am fost complet absorbita de poveste și am experimentat o conexiune profundă cu perioada tumultoasă a istoriei descrisă în carte.

[Ionut-Alexandru Radu · Rating 4 out of 5]

Pagina cu pagina, actiunea a decurs fara cusur. Actiunea, locatiile, descrierile au fost taioase si destul de viscerale. Sunt scene care mi-au dat lacrimile, identificandu-ma cu Iustin, personajul principal. Drumul lui te trece prin niste praguri unde ajungi sa-ti pui la indoiala propriile principii si valori iar jocul dintre ura fata de personaj si iubirea fata de el este, cu maiestrie as putea spune, construit. O incursiune in sufletul unui om obisnuit care da viata peste el cand nu se asteapta. Ce inseamna sa crezi in ceva dincolo de identitatea ta. Ce inseamna ca viata sa te joace si tu sa-i joci jocul. Pe alocuri am simtit o dorinta de a fi mai mult implicat in psihologia lui, viata lui si a celorlalte personaje, sa fie o bogatie completa care nu se sfarseste intr-un singur volum. E totusi un roman de dedut si unul foarte bun. Am parcurs cu placere si entuziasm intamplarile care l-au format.

[Ștefana Chelsău · Rating 5 out of 5]

O carte extraordinara, a carei actiune se invarte in jurul unui eveniment istoric despre care s-a vorbit prea putin si care mi-a trezit o curiozitate pe care nu stiam ca o am in mine. Cu toate ca nu credeam ca mi se potriveste fictiunea istorica, autorul mi-a aratat cat de tare ma inselasem. Am dat pagina dupa pagina cu sufletul la gura, cu pulsul accelerat, cu o dorinta uriasa de a afla ce urmeaza sa se intample mai departe. Personajul principal mi s-a parut extrem de complex, cu atat de multe straturi si cu un parcurs de-a dreptul memorabil. Am luat parte la trairile lui, atat de intens incat n-am mai putut sa ma desprind de poveste si am simtit un mare regret cand am ajuns la final, pentru simplul fapt ca am fost smulsa din acel univers in care ma cufundasem intru totul. Felicitari Andrei Țigănaș, pentru o carte care merita un loc de cinste in biblioteca!

[Simina Adamescu · Rating 5 out of 5]

Un roman captivant care îmbină istoria cu fantezia, oferind o perspectivă alternativă asupra unui moment crucial din perioada interbelică. Acțiunea se centrează în jurul unui conflict istoric neobișnuit, în care se aduce la viață o lume tensionată, încărcată de incertitudine și primejdie. Personajele sunt bine conturate, fiecare cu propriile dileme și conflicte interioare, iar relațiile dintre ele sunt complexe și profunde. Atmosfera romanului este apăsătoare, iar descrierile senzoriale amplifică senzația de neliniște care bântuie întreaga poveste. Este o lectură provocatoare, profundă care te ține în suspans. De la început ești pur și simplu “aruncat” în mijlocul acțiunii iar de acolo urmează deslușirea misterelor. O recomand tuturor celor care caută o poveste ce combină istoria cu reflecțiile asupra naturii umane.

[Aurelian Băcan · Rating 5 out of 5]

Dacă vrei o lectură confortabilă, care să îți dea o senzație de bine, de acasă, de liniște... ei bine, această carte nu e pentru tine.

Povestea lui Andrei te pune pe jar. Te intrigă, scoate multe din durerile acelea pe care poate le-ai trăit cândva și pe care nu vrei să le mai revizitezi.

Chiar dacă acțiunea se petrece în perioada interbelică, am regăsit multe corespondențe din viața de la țară a României anilor 90.

Nimic nu se întâmplă așa cum te-ai aștepta să se întâmple. Andrei e sadic dar personajele sale sunt vii și își trăiesc povestea indiferent de dorința cititorului sau poate chiar și a lui, a autorului.

Merită citită chiar dacă o să o blestemi dimineața că te-a ținut treaz toată noaptea!

[Sebastian Vaida · Rating 5 out of 5]

Când am primit această carte, m-am așteptat să fie scrisă în stilul primei cărți și am avut surpriza (plăcută) că este ceva total diferit. Diferit în sensul seriozității subiectului propus, precum și al stilului de redactare. Andrei reușește prin acest roman să creeze o poveste captivantă și să te convingă să nu lași cartea de mână. Personajele sunt conturate foarte frumos și surprind acel melanj prin care te fac să ții cu ele și, totodată îți dorești să răspundă în fața legii pe pentru faptele lor. Dacă încă nu ai citit această carte, îți recomand să-ți faci timp să o începi. Cu siguranță nu o vei lăsa până nu ajungi la ultimele pagini. Felicitări, Andrei, și succes în continuare!

[Elena Şaitiş · Rating 5 out of 5]

Am citit această carte cu nesaț. Am descoperit un personaj f puternic în Iustin Batișceff. Extraordinar acest om, puternic, harnic, iubitor de țără și de familie.... dar cu toată dorința lui de a aduce bunăstare și prosperitate comunei sale, nu izbutește.
Un roman care te pune pe gânduri, te face să te întrebi pt ce lupți (dacă lupți ca om civic), în ce crezi ca individ, pe plan politic, religios și cultural.
Finalul cărții te pune bine pe gânduri.....vă provoc la o lectură bună, interesantă ca subiect istoric și foarte incitantă.
M-am bucurat enorm că am descoperit acest roman.
Vă provoc să-l citiți! 😊
Felicitări sincere autorului, Andrei Țigănaș!!!!!!!

[Liana V. · Rating 5 out of 5]

Romanul pornește de la un eveniment istoric mai puțin cunoscut, răscoala țărănească de origine bolșevică de la Tatar-Bunar (Basarabia, România), din 1924. Forța romanului stă în personajul central, Iustin Batișcev, inspirat dintr-un conducător al revoltei, pe care Andrei Țigănaș îl concepe ca pe un arhetip al unui sadic mesianic, amestec de spirit de dreptate și narcisism, delicatețe și cruzime. Psihologia abisală a unui personaj mânat de o furie la limita iraționalului este surprinsă cu multă subtilitate, Iustin devenind un personaj tulburător, care te provoacă la reflecție.

[Roxana · Rating 5 out of 5]

Am citit cartea cu sufletul la gura si cu inima stransa atunci cand eram nevoita sa ma opresc din lectura. O fictiune istorica excelenta, care mi-a amintit de Rascoala lui Liviu Rebreanu. 1924 mi-a placut insa mai mult. Anutorul a pornit de la un eveniment minor din istoria Basarabiei si a conturat cu maiestrie personaje vii si complexe, dialoguri memorabile, starnindu-mi emotii greu de pus in cuvinte. Este o carte care atinge sufletul si arata ca cea mai frumoasa istorie este cea spusa printr-o poveste.

[Ina Anastasiu · Rating 5 out of 5]

Andrei ar un talent innascut de a te transpune in mijlocul rascoalei din 1924, in inima actiunii. Simti ca traiesti alaturi de personajele tesute cu atata indemanare, incat ajungi sa intelegi deciziile viscerale pe care le iau pe parcursul firului epic.

Dialogul este simplu, cartea este usor de citit, se deruleaza ca un film prin fata ochilor. Nu stiam nimic despre aceasta rascoala pana acum, iar cititnd cartea mi-a starnit curiozitatea sa aflu mai multe din punct de vedere istoric.

Bravo, Andrei!
Abia o astept pe urmatoarea!

[Elena Gabriela · Rating 5 out of 5]

O poveste interesantă cu un antierou pe care l-am înțeles și îndrăgit. Pur și simplu își taie singur craca de sub picioare cu alegerile pe care le face.
Am regăsit în Iustin bucățele de istorie conectate cu ce mi-au povestit părinții și bunicii că se întâmpla în acele vremuri.
O carte ușor de citit, cu dialoguri fluide și scene palpitante ce-ți ridică pulsul și te ajută să faci legătura dintre trecut și prezent.
Cred că este un lucru necesar din când în când să te întorci în timp. Ajută la luarea unor decizii importante din prezent. Lectură faină!

[Dacian Dragos · Rating 5 out of 5]

Excellent read, quick and insightful. The psychology of (failed) coup d'etats in action. The action describes very vividly the last decades of life in Basarabia under capitalist rule before the communist era.
Excelenta carte, informatii istorice si incursiuni psihologice in contextul social al epocii resepctive in Basarabia.
Un gand despre ce m-a marcat pe mine: personajul principal pune "intrebarile corecte" si totusi continua sa se implice in "lovitura de stat".

[Alina · Rating 4 out of 5]

Te prinde. O citesti repede. Mi-a placut. Iar tocmai pentru ca e asa de "aroape de casa" mi s-a parut cu atat mai relevanta. Un eveniment istoric spus "ca-n batatura", cu imaginatia si culorile celui care povesteste. De pe margine simti ca ai toate raspunsurile dar adevarul (personajului) e ca, atunci cand esti in mijlocul intamplarii, rareori lucrurile-s in alb si negru. Iar in 3 zile, lucrurile se pot intoarce cu susul in jos - in sat, dar mai ales in minte.

[ADINA CADAR · Rating 5 out of 5]

O carte pentru cei care vor să cunoască ADEVĂRATA ISTORIE. Este într-adevăr ficţiune, dar una bazată pe fapte reale, minuţios documentate şi care are rolul de te face să nu laşi cartea din mână. O carte realistă, dură, care redă esenţa evenimentelor, aşa cum le-au trăit străbunicii sau bunicii noştri. Dacă aţi citit “Ard malurile Nistrului” a lui Constantin Virgil Gheorghiu, e posibil să retrăiţi aceleaşi senzaţii. Neapărat citiţi-o.

[Loredana Nan · Rating 5 out of 5]

Acest roman îți răscolește toate trăirile legate de ideile de libertate, nedreptate sau nevoia de protecție socială. Dar surprinde cât se poate de clar și manipularea maselor prin specularea unor probleme reale și prin aruncarea unui cârlig de promisiuni înșelătoare. Te ține cu sufletul la gură până la final, iar răsturnările de situație sunt la ele acasă.

[Cristian Todosi · Rating 5 out of 5]

Povestea e demnă de film dar cartea-i scrisă așa bine încât nu e nevoie de film. Când o citești, te simți ca si cum te-ai uita la film. Vezi imaginile pe ecranul minții ca și cum ai fi într-o sală de cinema. Nu-i ușor să "pictezi" imagini și scene vii în mințile oamenilor doar prin niște litere înșirate pe o foaie albă! Felicitări că ai reușit asta! :)