Pourquoi des philosophes, Pour l'Italie, Sur Proust, La cabale des dévots, Contrecensure, Descartes inutile et incertain

by Jean-François Revel

Lorsque, en 1957, Jean-François Revel publie Pourquoi des philosophes, une controverse, souvent polémique, s'élève autour de ce mince livre. Il connaît le succès non seulement parmi les intellectuels, mais dans le grand public, et se voit décerner le prix Fénéon par un jury comprenant, entre autres, Louis Aragon et Jean Paulhan. C'est que l'auteur y remet en question les fondements de la philosophie, ne se bornant pas à la philosophie contemporaine, mais remontant aux origines de cette discipline, notamment à son statut depuis la naissance de la science moderne, au XVIIe siècle. Il montre en particulier que Descartes est non pas le premier penseur scientifique moderne, mais le dernier philosophe médiéval (Descartes inutile et incertain, 1976). Les principaux éléments de la discussion autour de Pourquoi des philosophes fournissent la matière de La cabale des dévots (1962), où l'auteur répond à ses objecteurs. Ces textes révèlent aux lecteurs un style critique nouveau, que l'on a défini " voir ce que tout le monde a vu, penser ce que personne n'a pensé ". Revel l'applique aussi bien au récit de voyage (Pour l'Italie, 1958) qu'à la critique littéraire (Sur Proust, 1960) et à son activité d'éditorialiste dans la grande presse (Contrecensures, 1966).

Genres: Philosophy, Nonfiction

769 pages, Paperback

First published January 1, 1962

About the author

Jean-François Revel was a French politician, journalist, author, prolific philosopher and member of the Académie française since June 1998.

He was best known for his books Without Marx or Jesus: The New American Revolution Has Begun, The Flight from Truth : The Reign of Deceit in the Age of Information and his 2002 book Anti-Americanism, one year after the September 11, 2001 terrorist attacks. In the latter book, Revel criticised those Europeans who argued that the United States had brought about the terrorist attacks upon itself through misguided foreign policies. He wrote thus: "Obsessed by their hatred and floundering in illogicality, these dupes forget that the United States, acting in her own self-interest, is also acting in the interest of us Europeans and in the interests of many other countries, threatened, or already subverted and ruined, by terrorism." In 1975 he delivered the Huizinga Lecture in Leiden, The Netherlands, under the title: La tentation totalitaire (The Totalitarian Temptation).

Reviews

[Valeriu Gherghel · Rating 3 out of 5]

La un an după ce am terminat facultatea, mi-a căzut în mînă o cărțulie: era, firește, Pourquoi des philosophes: La ce bun filosofii? E vorba neîndoielnic de cartea unui zurbagiu. Pourquoi des philosophes e o filipică feroce în contra filosofilor.

Reproșurile lui Jean-François Revel sînt două:

a) Gînditorii nu și-au atins scopul. Filosofia nu a devenit disciplina care oferă științelor fundamente indubitabile, îndrumări cu privire la unitatea cunoașterii, o viziune unificată a lumii. Bref: filosofia e un mare și zgomotos eșec.

b) Filosofia a devenit o vorbărie fără șir, o retorică goală, un verbalism sterp, o colecție de metafore proaste. Cel care ilustrează desăvîrșit arta de a expune ininteligibil banalități strigătoare la cer e, desigur, Heidegger. Stilul lui Heidegger poate fi definit prin sintagma: „etimologico-tautologico-teologic”. Modul de argumentare al lui Heidegger decurge în chipul următor:

„Metoda sa constă în a enunța mai întîi ceea ce este de dovedit; apoi în a reformula aceeași idee în cinci sau șase moduri ușor diferite, mărginindu-se să juxtapună frazele unele după altele. În sfîrșit, la începutul ultimei fraze a paragrafului, care o repetă pe prima (și pe toate celelalte), el scrie pur și simplu și cît se poate de sec cuvîntul: 'deci'”.

Pamfletul lui Revel a stîrnit mînia filosofilor de școală. S-a iscat o polemică înverșunată. Tînărul autor a fost atacat din toate părțile. Revel a răspuns în eseul Cabala devoților. Pourquoi des philosophes a primit premiul Fénéon. Din juriu au făcut parte îndeosebi poeți (printre ei și Louis Aragon).
Jean-François Revel profetizează:

„A venit momentul, se pare, de a propune renunțarea la cuvîntul 'filosofie', care nu trimite la nici un domeniu determinat și nu folosește decît ca evantai destinat să impresioneze pe literați... Ceea ce există nu este filosofia, ci un număr oarecare de cărți, scrise de indivizi mai mult sau mai puțin competenți pe subiectele cele mai disparate”.

Am recomandat această carte tuturor studenților mei, v-o recomand și dvs.

[Jose]

private note: referenced many times by MVLL