En Phénicie, où son père Snéfrou l'a envoyé rassembler du bois de construction, Khéops rencontre celle qui va devenir sa troisième épouse et dominera sa vie. Pendants ce temps, un complot se trame contre lui, et c'est Hénoutsen, la deuxième épouse, qui s'attache à la déjouer.Après les luttes pour le pouvoir qui suivent la mort brutale de Snéfrou, Khéops, vainqueur, peut enfin se vouer à la grande oeuvre de sa vie : l'édification dune prodigieuse pyramide, symbole d'éternité. Mais son rêve de pierre ne lui fait-il pas négliger les jalousies, les intrigues qui déjà mettent aux prises, autour de lui, les enfants qu'il a eus de divers lits ?Spécialiste incontesté de l'Egypte ancienne, Guy Rachet, comme il l'a fait dans Khéops et la pyramide du Soleil, ajoute ici à la rigueur de l'historien le souffle et la vision d'un romancier de haut vol, pour faire revivre une civilisation mystérieuse et fascinante.
Marea era agitată de hulă. Valurile ridicau spre cer etrava ambarcaţiunii, ca apoi să o lase să cadă în hăul de apă într-o învolburare de spumă. Pânza mare, de formă dreptunghiulară, de un roşu-închis, era desfăşurată de-a lungul catargului, din vârful căruia cobora o mulţime de parâme, fixate la verga de jos. Vântul, bătând dinspre nord-vest, umfla pânza şi împingea cu putere ambarcaţiunea lungă şi subţire, astfel încât vâslaşii – câte douăzeci de fiecare parte – să se odihnească puţin. Keops stătea în picioare pe ruful din spate, format dintr-o balustradă dublă, fără acoperiş, foarte aproape de cei şase mateloţi care manevrau ramele cârmei, trei la tribord şi tot atâţia la babord. Ambarcaţiunea părăsise de şapte zile cheiul portului din Memfis, în fruntea unei flotile de patruzeci de vase, toate kebenit, ambarcaţiuni lungi pentru navigaţia în largul mării, cu care egiptenii mergeau să aducă lemn şi mărfuri din ţara Kharu, ca şi fildeş, aur, răşini aromate şi blănuri de leopard din îndepărtatul şi misteriosul Punt. Ambarcaţiunile kebenit erau „nave de Byblos”, după numele dat de egipteni cetăţii feniciene Byblos, Keben1.
Aceste nave care navigau pe mare erau construite în şantierele din porturile de pe coastele orientale ale Mării Verzi, şi de la aceşti constructori şi marinari experimentaţi cumpărau oamenii Nilului, fluviu mare şi liniştit, acele corăbii cu etravă şi etamboul uşor înălţate. Pe aceste părţi fuseseră pictate o cruce mare ansată, ankh-ul, semnul vieţii pe etambou, şi udjat-ul, ochiul lui Osiris, pe partea de sus a etravei.
Flotila apucase pe braţul oriental al Nilului, o ţinuse pe firul curentului, fără mare grabă, şi făcuse o oprire la Sebennytos, ca să încarce o cantitate mare de cereale şi in, destinat torsului şi ţesutului. Căci vasele aveau calele pline cu mărfuri destinate să fie schimbate la bibliţi pe lapislazuli, plumb şi, mai ales, pe lemn de cedru, destinat construirii navelor şi tocurilor de uşi şi ferestre, precum şi grinzilor, îndeosebi pentru întărirea camerelor din piramidele aflate în construcţie. De altfel, în virtutea funcţiei pe care o avea pe lângă Anhaf – arhitectul care răspundea de şantierele regale -, Keops fusese numit, de regalul său tată, să conducă această expediţie maritimă.