What do you think?
Rate this book
Eva şi ceilalţi
"Uneori ni se pare ca niciodata nu vom intelege ce-a fost, cum a fost, de unde a aparut si unde a disparut prima dragoste. Varsta la care o experimentam este, de obicei, una extrem de complicata. Lumea se deschide dintr-odata foarte mult si ne copleseste, ne solicita de urgenta toata atentia. Cu toate acestea, Eva este hotarata sa isi traiasca in primul rand aceasta experienta. Si e foarte posibil sa aiba dreptate."
Cristina Ispas
"Colecţia Prima dragoste își propune să promoveze literatura română și să aducă în fața publicului tânăr cărțile scriitorilor români contemporani. Lipsiţi de prejudecăţi şi suficient de tineri pentru a înţelege frământările unui segment larg de cititori, – numit pe piaţa internațională a cărţii young adult –, scriitorii români contemporani sunt deschişi dialogului prietenesc, abordând, în cărțile pe care le semnează, tematici relevante pentru cei care se confruntă cu primele semne ale maturizării, ale îndrăgostirii, care au primele experiențe sexuale și care trebuie să învețe să facă față nenumăratelor schimbări, apărute simultan în viața lor. Prin forţa scriiturii, dar şi printr-o viziune realistă asupra literaturii şi vieţii, autorii colecției își doresc să-i apropie pe tineri de literatură, în general, şi de literatura română contemporană, în special."
Diana Iepure, coordonotaroarea colectiei Prima Dragoste
Cristina Ispas
"Colecţia Prima dragoste își propune să promoveze literatura română și să aducă în fața publicului tânăr cărțile scriitorilor români contemporani. Lipsiţi de prejudecăţi şi suficient de tineri pentru a înţelege frământările unui segment larg de cititori, – numit pe piaţa internațională a cărţii young adult –, scriitorii români contemporani sunt deschişi dialogului prietenesc, abordând, în cărțile pe care le semnează, tematici relevante pentru cei care se confruntă cu primele semne ale maturizării, ale îndrăgostirii, care au primele experiențe sexuale și care trebuie să învețe să facă față nenumăratelor schimbări, apărute simultan în viața lor. Prin forţa scriiturii, dar şi printr-o viziune realistă asupra literaturii şi vieţii, autorii colecției își doresc să-i apropie pe tineri de literatură, în general, şi de literatura română contemporană, în special."
Diana Iepure, coordonotaroarea colectiei Prima Dragoste
172 pages, Paperback
Published June 1, 2022
1 person is currently reading
112 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 15 of 15 reviews
August 16, 2022
Steluța care lipsește reflectă doar nevoia egoistă ca povestea să fi fost mai lungă, pentru că autoarea are talentul, forța narativă, informația (teoretică, estetică inclusiv) pentru a susține un roman parte social, parte Bildungs..., scriind, în același timp, convingător (îndrăgostit chiar, deși vocea Evei, ca narator implicat, are o luciditate extrem de viguroasă) despre locuri liminale, supuse capriciilor unei epoci care le obligă la multiple transformări. Loved it, per total. Publicul țintă suntem noi, cei care am crescut așa/ atunci, abia apoi, cu acest grain of salt, adolescenții.
July 11, 2022
Not another teen book. Departe de a fi o carte exclusiv pentru adolescenți, cartea Cristinei Ispas bifează și, apoi, depășește tematica și dezideratele colecției „prima dragoste”. Un roman-pretext pentru a retrăi primele (și mai multele!) povești de dragoste, dar și atmosfera anilor `90 la confluența dintre rural și urban/provincial. „Eva și ceilalți” sau despre căutarea sinelui, a identității care se distinge prin opoziția față de alteritate („ceilalți”). Un roman polifonic, cu capitole construite în jurul unor personaje cheie, cu perspectiva adultului și a timpului care deformează, inevitabil, toate experiențele trăite și percepția noastră asupra lor.
Vocea Cristinei Ispas în proză este next & necessary step față de poezia ei asumat prozastică. Este ca și cum cortina se dă la o parte și ai acces, dintr-odată, la un întreg univers din care până atunci ai zărit doar mici particule, mici fragmente colorate și disparate. Și, ca în orice carte scrisă de Cristina Ispas, totul este plănuit și gândit la virgulă. Nimic nu este întâmplător. Totul se justifică.
Inclusiv detașarea personajului, perspectiva care pendulează între personal și impersonal, între simplu și complicat, între copil și adult.
Un must read.
Vocea Cristinei Ispas în proză este next & necessary step față de poezia ei asumat prozastică. Este ca și cum cortina se dă la o parte și ai acces, dintr-odată, la un întreg univers din care până atunci ai zărit doar mici particule, mici fragmente colorate și disparate. Și, ca în orice carte scrisă de Cristina Ispas, totul este plănuit și gândit la virgulă. Nimic nu este întâmplător. Totul se justifică.
Inclusiv detașarea personajului, perspectiva care pendulează între personal și impersonal, între simplu și complicat, între copil și adult.
Un must read.
June 7, 2022
Începe foarte promițător, dar promisiunea se pierde de la jumătatea volumului încolo.
Inițial, pare că avem o poveste despre un grup de adolescenți care se întâlnesc vara la țară și au drame cu prietenii, certuri, despărțiri, împăcări (intersectate cu drame în familie și chiar și cu o crimă!), care ar putea fi explorate excelent dintr-un punct de vedere mai psihologic. Dar nu. Partea cu țara se termină repede.
Mi-ar plăcea să spun că o urmărim pe Eva în timp ce crește, termină școala, merge la facultate, devine adult și ajunge să se învârtă pe undeva pe la 40 de ani (cred), dar nu o urmărim deloc. Doar o vedem pe sărite, în câteva scene în care se întâlnește cu prietenii din copilărie și discută despre evenimente la care nu am fost martori. Aflăm aproape din întâmplare că s-a căsătorit cu unul dintre băieții de la sat, dar nu-i vedem pe cei doi interacționând, deci stau și eu și zic ca Luceafărul: „Ce-ți pasă ție, chip de lut, dac-o fi el sau altul?”
Nu știu care ar fi fost ideea cărții, dar realizarea a ucis-o. 5* pentru început, -2* pentru dezamăgirea completă, le adunăm, le împărțim la 2, rotunjim în sus: 2*, cu indulgență.
Inițial, pare că avem o poveste despre un grup de adolescenți care se întâlnesc vara la țară și au drame cu prietenii, certuri, despărțiri, împăcări (intersectate cu drame în familie și chiar și cu o crimă!), care ar putea fi explorate excelent dintr-un punct de vedere mai psihologic. Dar nu. Partea cu țara se termină repede.
Mi-ar plăcea să spun că o urmărim pe Eva în timp ce crește, termină școala, merge la facultate, devine adult și ajunge să se învârtă pe undeva pe la 40 de ani (cred), dar nu o urmărim deloc. Doar o vedem pe sărite, în câteva scene în care se întâlnește cu prietenii din copilărie și discută despre evenimente la care nu am fost martori. Aflăm aproape din întâmplare că s-a căsătorit cu unul dintre băieții de la sat, dar nu-i vedem pe cei doi interacționând, deci stau și eu și zic ca Luceafărul: „Ce-ți pasă ție, chip de lut, dac-o fi el sau altul?”
Nu știu care ar fi fost ideea cărții, dar realizarea a ucis-o. 5* pentru început, -2* pentru dezamăgirea completă, le adunăm, le împărțim la 2, rotunjim în sus: 2*, cu indulgență.
July 28, 2022
Almost 3.5⭐️… and I felt it could have been a 5⭐️ read, but… 🥹
“Eva și ceilalți” a fost o lectură surprinzătoare, atât din punct de vedere pozitiv, cât si negativ.
Mi-a plăcut că a avut multe personaje, doar ca romanul este prea scurt pentru a le cunoaște cu adevărat pe toate.
Mi-a plăcut că parcurge o perioada mare din viața Evei, de la 15 ani până la 30 de ani (aproximativ), și observăm cum se schimbă (sau nu 😂), dar e puțin pe repede înainte, paginile romanului fiind prea puține pentru a cuprinde atât de multe…
Mi-a plăcut cum fiecare capitol descria relația Evei cu unul din prietenii ei, dar a fost totuși prea succint, aș fi vrut mai mult, mai ales din relația ei cu Edi.
“Era ca și cum orice compliment legat de fizicul meu mă transforma într-un obiect și îmi anula complet personalitatea.”
Mi-a plăcut cum aborda subiecte importante, dar nu le dezvolta suficient. Why? 🥹
“Adolescența era o perioadă îngrozitoare, parcă absolut toate simțurile îmi erau exacerbate și toate emoțiile exagerate. Oricât de mult încercam să mă controlez, și probabil din exterior chiar părea că reușeam să fac asta destul de bine, pe dinăuntru explodam, riscam să mă împrăștii până nu mai rămânea nimic din mine. Nu eram sigură de nimic din ce făceam, nici măcar daca eram o persoana OK, și îmi era groază tot timpul de eșec.”
Recunosc, m-a frustrat faptul că nu a fost atât de bună cartea pe cât am simțit că ar fi putut fi.
Sper din suflet ca autoarea să mai scrie și un alt roman și să dezvolte personajele mai mult, să pună accent pe gândurile și trăirile personajelor, să adauge mult mai multe introspecții… pentru că are mult potențial. ☺️
Cu toate astea, mă bucur că am citit-o și o recomand, cu siguranță adolescenților le va plăcea mai mult și se vor regăsi în comportamentul Evei.
“Eva și ceilalți” a fost o lectură surprinzătoare, atât din punct de vedere pozitiv, cât si negativ.
Mi-a plăcut că a avut multe personaje, doar ca romanul este prea scurt pentru a le cunoaște cu adevărat pe toate.
Mi-a plăcut că parcurge o perioada mare din viața Evei, de la 15 ani până la 30 de ani (aproximativ), și observăm cum se schimbă (sau nu 😂), dar e puțin pe repede înainte, paginile romanului fiind prea puține pentru a cuprinde atât de multe…
Mi-a plăcut cum fiecare capitol descria relația Evei cu unul din prietenii ei, dar a fost totuși prea succint, aș fi vrut mai mult, mai ales din relația ei cu Edi.
“Era ca și cum orice compliment legat de fizicul meu mă transforma într-un obiect și îmi anula complet personalitatea.”
Mi-a plăcut cum aborda subiecte importante, dar nu le dezvolta suficient. Why? 🥹
“Adolescența era o perioadă îngrozitoare, parcă absolut toate simțurile îmi erau exacerbate și toate emoțiile exagerate. Oricât de mult încercam să mă controlez, și probabil din exterior chiar părea că reușeam să fac asta destul de bine, pe dinăuntru explodam, riscam să mă împrăștii până nu mai rămânea nimic din mine. Nu eram sigură de nimic din ce făceam, nici măcar daca eram o persoana OK, și îmi era groază tot timpul de eșec.”
Recunosc, m-a frustrat faptul că nu a fost atât de bună cartea pe cât am simțit că ar fi putut fi.
Sper din suflet ca autoarea să mai scrie și un alt roman și să dezvolte personajele mai mult, să pună accent pe gândurile și trăirile personajelor, să adauge mult mai multe introspecții… pentru că are mult potențial. ☺️
Cu toate astea, mă bucur că am citit-o și o recomand, cu siguranță adolescenților le va plăcea mai mult și se vor regăsi în comportamentul Evei.
July 29, 2022
Miza este una promițătoare, dar execuția ei ar fi putut fi mai reușită. Cu siguranță numărul de pagini a avut o influență, nu a permis întinderea poveștii încât să poată fi conturată cu mai multe detalii. Personal, prima jumătate mi-a plăcut mai mult. Un mic disclaimer: cred că poate fi mai interesantă pentru anumite categorii de vârstă, vocea naratorială e construită în acest fel.
July 19, 2022
A fost ok, m-am regăsit în câteva situații și stări. Mi-aș fi dorit să o simt mai închegată, au fost puțin cam ciudate capitolele (ca salt în timp), fără să se explice până la capăt cum și de ce s-au întâmplat anumite lucruri.
Un 3,5, poate mai citesc ceva de la autoare.
Din colecție sigur mai încerc volumul lui Dosa.
Un 3,5, poate mai citesc ceva de la autoare.
Din colecție sigur mai încerc volumul lui Dosa.
December 20, 2023
O narațiune confuză tipic adolescentină, asemuită cu firea unui adolescent pierdut și fără lipsă de coordonate, privind viața din postura unui neinițiat, aspecte specifice vârstei.
November 25, 2023
Am citit Eva și ceilalți în noiembrie trecut și aș fi vrut să scriu la cald impresiile, însă nu a fost să fie, because, life.
E primul volum citit din colecția Prima dragoste a editurii Paralela 45, lucru care m-a făcut să mă grăbesc și să-l comand pe următorul, despre care voi vorbi cu altă ocazie. Deși se adresează îndeosebi publicului tânăr, găsesc că publicul matur are cu ce se îndestula aici. Rememorând sau schițând scene vii din viața adolescentă nu este doar o modalitate de a te identifica cu generația tânără, ci de a face o introspecție a unor stări lăsate adeseori în suspensie, mai ales că ele constituie baza adultului de astăzi, a omului construit pe prima iluzie, pe prima bătaie de inimă, pe primele experiențe afective. Fiindcă, nu e așa?, despre dragoste este întotdeauna vorba, orice alt ceva este secundar.
Am ales o scriitoare de pe acest raft și nu un scriitor pentru că, recunosc, în ultima vreme sunt mult mai curioasă să explorez literatura feminină contemporană. Am descoperit între timp voci distincte, puternice, memorabile și cu cât citesc mai mult, cu atât sunt mai in awe față de forța creativă feminină autohtonă.
Cu poezia Cristinei Ispas m-am intersectat prin 2015. Citisem rezervația și-mi amintesc și acum starea de după. Mi-aș fi aprins o țigară dacă nu m-aș fi lăsat de fumat. M-a intimidat capacitatea ei de a reda secvențe cotidiene obișnuite care totuși să te atingă într-un mod excepțional. Eram pe la începuturile mele literare, tindeam spre ceva, habar n-aveam spre ce, publicasem prima mea proză scurtă într-o revistă literară din diaspora, și mi-am spus că eu așa aș vrea să scriu. Ce a urmat nu mai contează, nu despre mine este vorba aici.
În Eva și ceilalți, Cristina ne apropie de un univers tangibil cu aceeași iscusință regăsită în poemele sale. Un sine statutar redat prin vocea Evei și oarecum în opoziție cu generația ei, cea a anilor ’90, perturbat de factorii epocii și a stărilor oscilante, trecute când prin vizorul matur, când prin cel adolescentin și totuși plasat într-un registru echilibrat, al tinerei care își caută identitatea printre semenii ei. Ce mi-a mai plăcut în această carte e vocea urbei, Cristina Ispas reușind aici, prin acea alternare între urban și rural, să dea glas spațiului să vorbească fără a apela la simpla descriere cu care suntem, în mod normal, familiarizați.
Proza Cristinei e stratificată, la fel și structura volumului, deși prin vizibilitatea pilonilor de susținere s-ar sugera că stabilitatea lor e construită pe niște platitudini (Eva nu e un personaj ieșit din comun, prietenii ei nu sunt extraordinari, experiențele nu sunt diferite de cele trăite de cei mai mulți dintre noi), cu toate astea, în asta rezidă forța scriitoarei de a zugrăvi stări, circumstanțe, infatuări, introspecții, interacțiuni, locuri, prin demascarea banalului și integrarea lui într-o gamă de emoții necesare evoluției umane, ceea ce mă face să spun: you go, girl, you got this!
E primul volum citit din colecția Prima dragoste a editurii Paralela 45, lucru care m-a făcut să mă grăbesc și să-l comand pe următorul, despre care voi vorbi cu altă ocazie. Deși se adresează îndeosebi publicului tânăr, găsesc că publicul matur are cu ce se îndestula aici. Rememorând sau schițând scene vii din viața adolescentă nu este doar o modalitate de a te identifica cu generația tânără, ci de a face o introspecție a unor stări lăsate adeseori în suspensie, mai ales că ele constituie baza adultului de astăzi, a omului construit pe prima iluzie, pe prima bătaie de inimă, pe primele experiențe afective. Fiindcă, nu e așa?, despre dragoste este întotdeauna vorba, orice alt ceva este secundar.
Am ales o scriitoare de pe acest raft și nu un scriitor pentru că, recunosc, în ultima vreme sunt mult mai curioasă să explorez literatura feminină contemporană. Am descoperit între timp voci distincte, puternice, memorabile și cu cât citesc mai mult, cu atât sunt mai in awe față de forța creativă feminină autohtonă.
Cu poezia Cristinei Ispas m-am intersectat prin 2015. Citisem rezervația și-mi amintesc și acum starea de după. Mi-aș fi aprins o țigară dacă nu m-aș fi lăsat de fumat. M-a intimidat capacitatea ei de a reda secvențe cotidiene obișnuite care totuși să te atingă într-un mod excepțional. Eram pe la începuturile mele literare, tindeam spre ceva, habar n-aveam spre ce, publicasem prima mea proză scurtă într-o revistă literară din diaspora, și mi-am spus că eu așa aș vrea să scriu. Ce a urmat nu mai contează, nu despre mine este vorba aici.
În Eva și ceilalți, Cristina ne apropie de un univers tangibil cu aceeași iscusință regăsită în poemele sale. Un sine statutar redat prin vocea Evei și oarecum în opoziție cu generația ei, cea a anilor ’90, perturbat de factorii epocii și a stărilor oscilante, trecute când prin vizorul matur, când prin cel adolescentin și totuși plasat într-un registru echilibrat, al tinerei care își caută identitatea printre semenii ei. Ce mi-a mai plăcut în această carte e vocea urbei, Cristina Ispas reușind aici, prin acea alternare între urban și rural, să dea glas spațiului să vorbească fără a apela la simpla descriere cu care suntem, în mod normal, familiarizați.
Proza Cristinei e stratificată, la fel și structura volumului, deși prin vizibilitatea pilonilor de susținere s-ar sugera că stabilitatea lor e construită pe niște platitudini (Eva nu e un personaj ieșit din comun, prietenii ei nu sunt extraordinari, experiențele nu sunt diferite de cele trăite de cei mai mulți dintre noi), cu toate astea, în asta rezidă forța scriitoarei de a zugrăvi stări, circumstanțe, infatuări, introspecții, interacțiuni, locuri, prin demascarea banalului și integrarea lui într-o gamă de emoții necesare evoluției umane, ceea ce mă face să spun: you go, girl, you got this!
July 30, 2022
Cartea cuprinde 6 capitole, primele 4 intitulate cu numele băieților cu care interacționează Eva, când ea este adolescentă, iar ultimele două purtând numele naratoarei și a prietenei ei cele mai bune; diferența e că aici Eva și prietenii ei sunt deja adulți, au deja în jur de 40 de ani.
Mi-a plăcut foarte mult că din roman se distinge atmosfera anilor '90 și putem afla cum trăiau oamenii atunci și cum își petreceau adolescenții timpul. În prim plan se află o gașcă de adolescenți care iși petrec în special verile la țară, iar restul anului la oraș, la Balș. Le place să meargă la baltă, să citească, dar cea mai mare distracție pentru ei e să meargă 4 km pe jos la discoteca dintr-o comună vecină. Eva este foarte atentă la bârfe, la lucruri neesențiale, dar care par atât de importante pentru adolescenți.
De pe copertă aflăm că e un roman de dragoste, dar mai degrabă este „coming of age novel” deși nu unul tipic, în care Eva încearcă să facă față adolescenței, să-și accepte corpul și să se descopere pe ea însăși. Mi-au plăcut foarte mult micile pasaje de introspecție, în care Eva încească să se analizeze și să se înțeleagă și aș fi vrut ca acestea să fie mai multe.
Și relația cu familia ocupă un loc important în carte, în special legătura sau lipsa legăturii dintre Eva și mama ei. Adolescenta simte că nu are niciun sprijin din partea alor săi în a-și depăși fricile, blocajele și complexele.
Mi-ar fi plăcut, de asemenea, ca povestirea să fie mai închegată. Inițial Eva și prietenii ei sunt elevi la liceu, devin studenți, apoi avem parte de un salt în timp când au în jur 30 de ani, iar apoi încă un salt la 40 de ani. În penultimul capitol aflăm că Eva s-a căsătorit cu unul dintre băieții de la țară, dar nimic mai mult; nu se știe cum a fost după ce au luat legătura din nou, ce fel de relație au acum. Deși ultimul capitol se numește „Eva” nu cunoaștem nimic în plus despre ea. E ca și cum nu avem acces decât la anumite piese din puzzle-ul dezvoltării Evei.
Mi-a plăcut foarte mult că din roman se distinge atmosfera anilor '90 și putem afla cum trăiau oamenii atunci și cum își petreceau adolescenții timpul. În prim plan se află o gașcă de adolescenți care iși petrec în special verile la țară, iar restul anului la oraș, la Balș. Le place să meargă la baltă, să citească, dar cea mai mare distracție pentru ei e să meargă 4 km pe jos la discoteca dintr-o comună vecină. Eva este foarte atentă la bârfe, la lucruri neesențiale, dar care par atât de importante pentru adolescenți.
De pe copertă aflăm că e un roman de dragoste, dar mai degrabă este „coming of age novel” deși nu unul tipic, în care Eva încearcă să facă față adolescenței, să-și accepte corpul și să se descopere pe ea însăși. Mi-au plăcut foarte mult micile pasaje de introspecție, în care Eva încească să se analizeze și să se înțeleagă și aș fi vrut ca acestea să fie mai multe.
Și relația cu familia ocupă un loc important în carte, în special legătura sau lipsa legăturii dintre Eva și mama ei. Adolescenta simte că nu are niciun sprijin din partea alor săi în a-și depăși fricile, blocajele și complexele.
Mi-ar fi plăcut, de asemenea, ca povestirea să fie mai închegată. Inițial Eva și prietenii ei sunt elevi la liceu, devin studenți, apoi avem parte de un salt în timp când au în jur 30 de ani, iar apoi încă un salt la 40 de ani. În penultimul capitol aflăm că Eva s-a căsătorit cu unul dintre băieții de la țară, dar nimic mai mult; nu se știe cum a fost după ce au luat legătura din nou, ce fel de relație au acum. Deși ultimul capitol se numește „Eva” nu cunoaștem nimic în plus despre ea. E ca și cum nu avem acces decât la anumite piese din puzzle-ul dezvoltării Evei.
November 3, 2022
un fel de "To All The Boys I've Loved Before" românesc - și modul în care s-a conturat finalul m-a dus cu gândul la melodia celor de la MDMT, "Time to Pretend".
o carte foarte vulnerabilă și transparentă aș putea spune. ceea ce simte Eva și mai ales modul în care se exprimă (sau explică, așa cum facem toți de cele mai multe ori) este foarte clar - toți am fost acolo - în perioada adoleșcentină când ne descopeream sexualitatea, nevoile, dorințele, revoletele, neînțelegerile, frica de ce-ar zice prietenii, dacă s-ar supară și mai ales marele "de ce".
Cristina Ispas chiar a descris acest drum către feminitate (care habar n-avem ca femei când începe, dar știm - sau realizăm abia în timp - că este un drum pe care îl vom parcurge toată viața), sentimentele femine, puritatea feminină care încet, încet devine "o armă " a seducției și o parte a indentității noastre (sau ceea ce credem ca știm noi ce înseamnă identitatea noastră), prieteniile dintre fete, rivalitatea vizibilă și invizibilă care apar între prietena cea mai bună și existența prietenelor ei, care apare atunci când se întâmplă să vă placă același băiat și insecuritățile care ies la iveală sau se formează; trăirea momentelor care vă influențtează trecerea de la o adoleșcentă vulnerabilă la o femeie confuză, momentele când observați schimbarea una în cealaltă... și cum toate acestea ajung, fie să nu mai conteze, fie sa fie date uitării din cauza "maturității adulte" care inevitabil apare sau "trebuie să apară", când fiecare ajunge ocupat cu "viața de zi cu zi" (adică responsabilitățile date de societatea externă).
o carte bună pentru escapism, dar un escapism care te pune, într-un mod blând față-n față cu anumite aspecte ale realității.
o carte foarte vulnerabilă și transparentă aș putea spune. ceea ce simte Eva și mai ales modul în care se exprimă (sau explică, așa cum facem toți de cele mai multe ori) este foarte clar - toți am fost acolo - în perioada adoleșcentină când ne descopeream sexualitatea, nevoile, dorințele, revoletele, neînțelegerile, frica de ce-ar zice prietenii, dacă s-ar supară și mai ales marele "de ce".
Cristina Ispas chiar a descris acest drum către feminitate (care habar n-avem ca femei când începe, dar știm - sau realizăm abia în timp - că este un drum pe care îl vom parcurge toată viața), sentimentele femine, puritatea feminină care încet, încet devine "o armă " a seducției și o parte a indentității noastre (sau ceea ce credem ca știm noi ce înseamnă identitatea noastră), prieteniile dintre fete, rivalitatea vizibilă și invizibilă care apar între prietena cea mai bună și existența prietenelor ei, care apare atunci când se întâmplă să vă placă același băiat și insecuritățile care ies la iveală sau se formează; trăirea momentelor care vă influențtează trecerea de la o adoleșcentă vulnerabilă la o femeie confuză, momentele când observați schimbarea una în cealaltă... și cum toate acestea ajung, fie să nu mai conteze, fie sa fie date uitării din cauza "maturității adulte" care inevitabil apare sau "trebuie să apară", când fiecare ajunge ocupat cu "viața de zi cu zi" (adică responsabilitățile date de societatea externă).
o carte bună pentru escapism, dar un escapism care te pune, într-un mod blând față-n față cu anumite aspecte ale realității.
November 5, 2024
Din ce știu de la Cristina însăși, "Eva și ceilalți" este o carte pentru adolescenți, cu adolescenți. Personal, consider că țesătura de evenimente care constituie această carte este relativ ușor de urmărit, cu toate că, pe alocuri, divagarea de la subiect e puțin prea adâncă și poate cauza pierderea firului povestirii. Câteva dintre săriturile în timp, de asemenea, sunt puțin dificil de identificat. Iar ultima săritură, către viața de adult a Evei, apare mult prea brusc. Sunt convinsă că toți am fi vrut să o însoțim pe Eva prin mai multe evenimente ale vieții ei. În special momentul în care relația ei s-a definitivat! 😭
Spre deosebire de alți cititori, pe mine nu m-a dezamăgit finalul. Chiar aș merge și mai departe, să spun că situația "de final" aleasă pentru Eva este cea pr care mi-am dorit-o. Desigur, interpretarea și trăirea unei cărți diferă între cititori, întrucât fiecare dintre noi relaționează cartea cu viața și experiența personale.
Un detaliu pe care l-am observat și care nu prea m-a încântat a fost strecuratul a prea multe cuvinte din Engleză. Înțeleg necesitatea lor în a contura ideea că romanul este din perspectiva personajului principal, la persoana întâi, personaj care se află la vârsta adolescenței și "așa vorbesc tinerii".
Totuși, am apreciat mult momentele de interacțiune dintre Eva și membrii familiei sale! Portretul mamei este bine realizat și modificarea relației dintre Eva și mama ei se petrece conform așteptărilor create la începutul cărții.
În concluzie, mi-a făcut plăcere să citesc această carte și aș recomanda-o și altora, dar în special adolescenților de 16-17 ani. Pentru adulți mă gândesc că nu este "destul de complexă" pentru a satisface. Dar nu cred că pentru adulți a fost scrisă, prin urmare, totul e în regulă! ✨
Spre deosebire de alți cititori, pe mine nu m-a dezamăgit finalul. Chiar aș merge și mai departe, să spun că situația "de final" aleasă pentru Eva este cea pr care mi-am dorit-o. Desigur, interpretarea și trăirea unei cărți diferă între cititori, întrucât fiecare dintre noi relaționează cartea cu viața și experiența personale.
Un detaliu pe care l-am observat și care nu prea m-a încântat a fost strecuratul a prea multe cuvinte din Engleză. Înțeleg necesitatea lor în a contura ideea că romanul este din perspectiva personajului principal, la persoana întâi, personaj care se află la vârsta adolescenței și "așa vorbesc tinerii".
Totuși, am apreciat mult momentele de interacțiune dintre Eva și membrii familiei sale! Portretul mamei este bine realizat și modificarea relației dintre Eva și mama ei se petrece conform așteptărilor create la începutul cărții.
În concluzie, mi-a făcut plăcere să citesc această carte și aș recomanda-o și altora, dar în special adolescenților de 16-17 ani. Pentru adulți mă gândesc că nu este "destul de complexă" pentru a satisface. Dar nu cred că pentru adulți a fost scrisă, prin urmare, totul e în regulă! ✨
October 18, 2024
1,5 stele
Confuzie și omisiune! Să începem prin a-i aplauda îndrăzneala de a scrie un roman „coming of age” în care, de fapt, nu ajungem să vedem „coming” nimic. Avem de-a face cu o tânără pe nume Eva, pe care, teoretic, o urmărim din adolescență până la vârsta de 40 de ani. Practic? O vedem ici-colo, într-o poveste care pare că a uitat să invite chiar personajul principal la petrecerea propriei vieți. Cum s-a căsătorit Eva cu unul dintre băieții de la sat? Cine știe! Noi nu, pentru că romanul nu se sinchisește să ne arate.
Amintirile din verile de la țară sunt singurul fir narativ care încearcă să te captiveze, dar stai liniștit, că se sfârșește rapid, ca și cum autorul s-ar fi plictisit de propriul decor idilic. Urmează o săritură temporală și brusc Eva e adult, prietenii ei sunt la fel, dar noi? Noi rămânem pierduți pe drum, încercând să descifrăm fragmente din conversații despre evenimente pe care nu le-am văzut și nici nu le vom vedea. Ai impresia că Eva și gașca au accesat un portal magic care îi transportă direct în anii maturității fără să fi învățat nimic pe drum. Eva, la 40 de ani? Aceeași enigmă neexplorată, lipsită de consistență.
Dacă vă așteptați la un roman de dragoste, ei bine, pregătiți-vă să fiți dezamăgiți. Dragostea e atât de subtilă încât nici măcar personajele nu par să o observe.
Pe scurt, "Eva și ceilalți" este perfect pentru cei care iubesc povestiri despre nimic, cu personaje care par să trăiască în fundal și un fir narativ care se evaporă înainte să apuci să-l prinzi.
Confuzie și omisiune! Să începem prin a-i aplauda îndrăzneala de a scrie un roman „coming of age” în care, de fapt, nu ajungem să vedem „coming” nimic. Avem de-a face cu o tânără pe nume Eva, pe care, teoretic, o urmărim din adolescență până la vârsta de 40 de ani. Practic? O vedem ici-colo, într-o poveste care pare că a uitat să invite chiar personajul principal la petrecerea propriei vieți. Cum s-a căsătorit Eva cu unul dintre băieții de la sat? Cine știe! Noi nu, pentru că romanul nu se sinchisește să ne arate.
Amintirile din verile de la țară sunt singurul fir narativ care încearcă să te captiveze, dar stai liniștit, că se sfârșește rapid, ca și cum autorul s-ar fi plictisit de propriul decor idilic. Urmează o săritură temporală și brusc Eva e adult, prietenii ei sunt la fel, dar noi? Noi rămânem pierduți pe drum, încercând să descifrăm fragmente din conversații despre evenimente pe care nu le-am văzut și nici nu le vom vedea. Ai impresia că Eva și gașca au accesat un portal magic care îi transportă direct în anii maturității fără să fi învățat nimic pe drum. Eva, la 40 de ani? Aceeași enigmă neexplorată, lipsită de consistență.
Dacă vă așteptați la un roman de dragoste, ei bine, pregătiți-vă să fiți dezamăgiți. Dragostea e atât de subtilă încât nici măcar personajele nu par să o observe.
Pe scurt, "Eva și ceilalți" este perfect pentru cei care iubesc povestiri despre nimic, cu personaje care par să trăiască în fundal și un fir narativ care se evaporă înainte să apuci să-l prinzi.
May 8, 2025
Acest roman poate servi drept punct de pornire în autoreflecție, căci toți purtăm în noi astfel de amintiri: primele decepții în dragoste, primele dezamăgiri față de prieteni și diversele procese de conștiință pornind de la acestea. Am rezonat cu naratoarea și îmi place felul în care Cristina Ispas a reușit să încapsuleze atât de lucid povestea unei generații, cu toate caracteristicile vacanțelor petrecute la țară.
Recenzie completă: https://cristinaboncea.com/2025/02/05...
Recenzie completă: https://cristinaboncea.com/2025/02/05...
September 15, 2022
Cam 3 steluțe jumate, doar că nu pot să-i dau și jumate. Tinde spre 4. Cartea începe foarte bine și pe la jumate se pierde. Oricum, o lectură faină, aș zice mai degrabă potrivită pt cineva mai matur, care are hindsight -ul naratoarei și poate să înțeleagă vocea, decât pentru cineva mai tânăr/ adolescenți (publicul principal pt colecția prima dragoste, din câte am înțeles de la ce alte review-uri am citit). Overall, a quick read
Displaying 1 - 15 of 15 reviews