Însemnare a călătoriei mele

by Dinicu Golescu, Marin Bucur (pref.)

Însemnare a călătoriei mele conține două planuri: prezentul relatării și trecutul amintirii, despărțite sub raportul registrului stilistic și al atitudinii morale. Ceea ce vede în Occident este inventariat conștiincios și pedestru, ca într-un raport; în schimb, ceea ce își amintește capătă forma dramatică a lamentațiilor, a pamfletului sarcastic, a confesiunii acuzatoare. Vechiul opozant confuz al domnilor fanarioți descoperă în timpul călătoriei anomalia generalizată a lumii din care venea, caracterul ei absurd, atroce, subuman.
[...]
Însemnarea este o scriere redactată cu intenția de a converti, de a influența și de a determina o modificare în conștiințe („Deci dar, luînd toți seama osîndii întru care ne aflăm“); o scriere urmărind să mobilizeze energiile prin contestarea violentă a situației existente și prin arătarea unui alt mod de a se trăi.

(Mircea Iorgulescu, Dicționarul scriitorilor români)

Genres: Romanian Literature

188 pages, Paperback

First published January 1, 1826

About the author

Dinicu Golescu (usual rendition of Constantin Radovici Golescu, a member of the Golescu family of boyars, was a Wallachian Romanian man of letters, mostly noted for his travel writings and journalism.

Born in Ștefănești, Argeş County, Dinicu was the son of Radu Golescu. Together with his older brother George (or Iordache), he studied at the Phanariote-founded Greek Academy in Bucharest.

In 1826, he published an account of his travels through Europe, Însemnarea călătoriei mele ("Account of My Travel"), which is the first travelogue of a Romanian in Western Europe. He uses his travelogue to study the administration and production systems in various countries, which he describes and recommends through comparisons with the situation at home. The text contains a plea for a general reform of domestic institutions in a "European" direction (based on Enlightenment ideas). Viewing European culture as more advanced, he managed, despite his middle age and the considerable difficulties he had in expressing himself, to convey a message of change. His travel journal had a great influence on the Romanian intelligentsia of the time.

One of the founding members of the Bucharest Literary Society (1827), Golescu contributed to the issuing of the first Romanian-language newspaper to be published outside the country, Fama Lipschii pentru Daţia (1827, Leipzig; its title translated as "The Fame of Leipzig for Dacia"). He also helped Ion Heliade Rădulescu launch Curierul Românesc, on 8 April 1829.

Reviews

[Voicu Bojan · Rating 4 out of 5]

Era taman acum 200 de ani când, într-o bună dimineață din prag de primăvară așa, un boier muntean oarecare se trezi cu o stare de mahmureală în cap, cu toate că știa precis că nu se atinsese de carafa de vin de cu seară. Peste asta, ca o pâclă, i se pogorî peste gânduri o stare de tulburare, cum îl poate cuprinde pe om atunci când caută în bibliotecă o carte importantă, mutată de la locul ei de o mână 'cremenală'.

Trase adânc aer în piept și tolănit între niște perne tivite cu blană de viezure, constată amar, însă limpede, starea lucrurilor, pe puncte:

1. sireaca țară merge de râpă, la fel ca întotdeauna / 2. împilarea iobagilor nu cunoaște nici margini, nici odihnă / 3. robii țigani se înmulțesc peste măsură / 4. turcii nu dau semne că s-ar fi plictisit de luat peșcheș / 5. dregătorii de prin divanele țării nu trăiesc decât pentru uneltiri de curte / 6. în aer miroase a răscoală țărănească și a conace jefuite, în flăcări / 7. viața asta boierească înțepenită de îndestulare naște în inima omului o lâncezeală soră cu moartea.

Și atunci, un vierme neodihnit de gând, dar altfel viu colorat și străin de părțile astea uitate de lume, începu să-l îmboldească neostoit la inimă, să-i împungă cugetul. Era gândul plecării departe, gândul călătoriei și al uitării. Era gândul ruperii de lumea lui neașezată, cunoscută, încleiată și dulce, ca o halviță uitată vara, pe prispă.

Va lăsa în urmă traiul tihnit, fără frământări majore și va pleca în lumea largă. Acolo va vedea lucruri deosebite, apoi se va întoarce cu idei înnoitoare, de schimbare, pe care le va pune în aplicare. Cu ochii mijiți, boierul căzu în visare, iar speranța, clipind timid ca un licurici noaptea, îi adăstă în suflet discretă, aidoma unui fulg de gâscă poposit într-un lan de lucernă.

(...) tot review-ul e de găsit aici

https://pressone.ro/dinicu-golescu-ce...

[Socrate · Rating 3 out of 5]

„Au noao clopote pe care trăgându-le cu meşteşug, nu fac numai sunete de clopote mari sau mici, ci fac o armonie foarte plăcută urechilor, dimpreună jalnică şi grozavnică”