What do you think?
Rate this book
Ewangelizacja (Evangelism) (Polish): How the Whole Church Speaks of Jesus (Building Healthy Churches (Polish))
Evangelism is more than a program.
Every few years, churches jump into the latest evangelistic fad. Leaders administrate the new program, and members go on a raid. But picture a church where evangelism is simply part of the culture. Leaders share their faith consistently and openly. Members follow, encouraging one another to make evangelism an ongoing way of life.
Such is the way of evangelism presented by this brief and compelling book. No program here. Instead, it just might give your church a new way to live and share the gospel together.
Every few years, churches jump into the latest evangelistic fad. Leaders administrate the new program, and members go on a raid. But picture a church where evangelism is simply part of the culture. Leaders share their faith consistently and openly. Members follow, encouraging one another to make evangelism an ongoing way of life.
Such is the way of evangelism presented by this brief and compelling book. No program here. Instead, it just might give your church a new way to live and share the gospel together.
146 pages, Paperback
Published November 16, 2018
5 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 2 of 2 reviews
December 23, 2025
Cred c-a fost cea mai grea carte pe care am citit-o și nu mă refer din punct de vedere al limbajului, ci pur și simplu am fost împotriva a tot ce s-a scris în această carte și am așteptat cu „nerăbdare” s-o termin.
În primul rând, îmi este foarte greu să ascult de sfatul unei persoane, oricât de „bun” ar fi el, cât timp el este călcător de Lege. Eu înțeleg că prin această carte dorești să promovezi evanghelizarea, dar este un lucru neinteresant pentru majoritatea oamenilor.
Toți cei care au evanghelizat și care au promovat evanghelizarea și care s-au numit evangheliști, trebuie văzut publicul în fața căruia a mers și au făcut aceste evanghelizări. Pe vremuri, când singurul mod prin care puteai propovădui Evanghelia era dacă mergeai personal și vorbeai despre salvarea prin jerfa lui Ieshua. Pe acele vremuri doar așa se putea propovădui Evanghelia fiindcă oamenii nu avea acces la alte surse de informații, nici nu prea existau pe atunci.
Acum vin și întreb, astăzi, în era tehnologiei, când totul se găsește la un click distanță, la un videoclip distanță, când ai Biblia la îndemână, când nu lipsește din nicio casă, când tot ce trebuie să faci e să citești pentru a vedea calea adevărată. Cu ce aș mai putea merge eu să evanghelizez, sau ce aș putea face mai mult decât informațiile la care ai acces? Pe lângă asta, cu toate informațiile care există în ziua de astăzi, interesul pentru Divinitate este 0 și o spun cât se poate de sincer. „Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o află.” (Matei 7:13-14). Și aici ar fi mai multe de discutat, dar deviez de la subiect.
În al doilea rând, să vii să-mi spui că Isus este Dumnezeu? Că Dumnezeu a fost răstignit pe cruce? De când fiul este tatăl și tatăl este fiul? Abominații mai mare n-am auzit, un alt motiv pentru care mi-a displăcut cartea.
În toată cartea, nu am văzut nimic altceva decât că dacă nu ne punem încrederea în Ieshua, suntem sortiți pieirii, și aici sunt de acord, dar un lucru esențial s-a uitat. Ce a fost Ieshua? Evreu. Ce ținea Ieshua? Legile și poruncile din Exod. De ce să merg să-o povestesc cuiva despre Ieshua când în ziua de astăzi nimeni nu-i mai interesat de El? „Să nu dați câinilor lucrurile sfinte și să nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și să se întoarcă să vă rupă.” (Matei 7:6)
Și mai merg pe premiza spusă de Iosua în 24:14-15 „Acum, temeți-vă de Domnul și slujiți-I cu scumpătate și credincioșie. Depărtați dumnezeii cărora le-au slujit părinții voștri dincolo de râu și în Egipt și slujiți Domnului. Și dacă nu găsiți cu cale să slujiți Domnului, alegeți astăzi cui vreți să slujiți: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinții voștri dincolo de râu, sau dumnezeilor amoriților, în a căror țară locuiți. Cât despre mine, eu și casa mea vom sluji Domnului.”
În concluzie, această carte m-a enervat într-un fel fiindcă autorul a călcat multe principii pe care adunarea (da, Ieshua mergea în adunări și-n sinagogi, nu-n biserici) din care fac parte le ține exact așa cum le-a ținut și Ieshua. Nu pot fi de acord și nu pot asculta un călcător de Lege, un călcător de Shabat, un trinitarian.
În primul rând, îmi este foarte greu să ascult de sfatul unei persoane, oricât de „bun” ar fi el, cât timp el este călcător de Lege. Eu înțeleg că prin această carte dorești să promovezi evanghelizarea, dar este un lucru neinteresant pentru majoritatea oamenilor.
Toți cei care au evanghelizat și care au promovat evanghelizarea și care s-au numit evangheliști, trebuie văzut publicul în fața căruia a mers și au făcut aceste evanghelizări. Pe vremuri, când singurul mod prin care puteai propovădui Evanghelia era dacă mergeai personal și vorbeai despre salvarea prin jerfa lui Ieshua. Pe acele vremuri doar așa se putea propovădui Evanghelia fiindcă oamenii nu avea acces la alte surse de informații, nici nu prea existau pe atunci.
Acum vin și întreb, astăzi, în era tehnologiei, când totul se găsește la un click distanță, la un videoclip distanță, când ai Biblia la îndemână, când nu lipsește din nicio casă, când tot ce trebuie să faci e să citești pentru a vedea calea adevărată. Cu ce aș mai putea merge eu să evanghelizez, sau ce aș putea face mai mult decât informațiile la care ai acces? Pe lângă asta, cu toate informațiile care există în ziua de astăzi, interesul pentru Divinitate este 0 și o spun cât se poate de sincer. „Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o află.” (Matei 7:13-14). Și aici ar fi mai multe de discutat, dar deviez de la subiect.
În al doilea rând, să vii să-mi spui că Isus este Dumnezeu? Că Dumnezeu a fost răstignit pe cruce? De când fiul este tatăl și tatăl este fiul? Abominații mai mare n-am auzit, un alt motiv pentru care mi-a displăcut cartea.
În toată cartea, nu am văzut nimic altceva decât că dacă nu ne punem încrederea în Ieshua, suntem sortiți pieirii, și aici sunt de acord, dar un lucru esențial s-a uitat. Ce a fost Ieshua? Evreu. Ce ținea Ieshua? Legile și poruncile din Exod. De ce să merg să-o povestesc cuiva despre Ieshua când în ziua de astăzi nimeni nu-i mai interesat de El? „Să nu dați câinilor lucrurile sfinte și să nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare și să se întoarcă să vă rupă.” (Matei 7:6)
Și mai merg pe premiza spusă de Iosua în 24:14-15 „Acum, temeți-vă de Domnul și slujiți-I cu scumpătate și credincioșie. Depărtați dumnezeii cărora le-au slujit părinții voștri dincolo de râu și în Egipt și slujiți Domnului. Și dacă nu găsiți cu cale să slujiți Domnului, alegeți astăzi cui vreți să slujiți: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinții voștri dincolo de râu, sau dumnezeilor amoriților, în a căror țară locuiți. Cât despre mine, eu și casa mea vom sluji Domnului.”
În concluzie, această carte m-a enervat într-un fel fiindcă autorul a călcat multe principii pe care adunarea (da, Ieshua mergea în adunări și-n sinagogi, nu-n biserici) din care fac parte le ține exact așa cum le-a ținut și Ieshua. Nu pot fi de acord și nu pot asculta un călcător de Lege, un călcător de Shabat, un trinitarian.
November 4, 2021
Strange how a book on evangelism doesn’t leave the reader wanting to preach the gospel. Also strange how the gospel message is strictly defined as substitutionary atonement. 😳
Displaying 1 - 2 of 2 reviews