Ai suru - A iubi

by Ioana Lee

Atunci când Ioana, studentă la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine
în Bucureşti, îl întâlneşte pentru prima dată pe Ken, nu cunoaşte prea
multe despre el. Nu ştie, spre exemplu, că el aparţine unei familii
distinse din aristocraţia japoneză. Mai mult, nu ştie cât de multe
complicaţii va cauza viitoarea lor relaţie. Ştie numai că îl iubeşte,
iar asta îi e suficient. Viaţa lor capătă o aură de poveste, dar, odată
cu mutarea în Japonia, Ioana începe să resimtă presiunea vieţii
aristocratice. Străină într-o ţară nouă şi ciudată, ea încearcă să
înţeleagă cultura japoneză. Oare viitorul Ioanei se găseşte în Japonia,
alături de soţul ei, sau înapoi în România, împreună cu familia?

Ai Suru este o poveste adevărată, delicată şi sensibilă despre dragoste,
familie, şoc cultural şi acceptare.

~*~

" Ai Suru e o poveste in care autoarea parca merge pe un drum necunoscut, stiind un singur lucru: ca iubeste si este iubita. E viata unei iubiri ( ea este romanca, el este japonez), cu framantari, uimiri, clipe de fericire si deznadejde.Eroina cartii nu este Ioana, autoarea, ci iubirea.A ei, a lui, a lor. Cei doi strabat un tinut plin de surprize, ca o aventura asumata, dar nebanuita. Se impletesc in carte lumi diferite,generand ganduri si trairi, sperante si spaime diferite, astfel incat iubirea ii face pe cei doi sa se apropie necugetat de mult, dar si sa se indeparteze infricosator, fara insa a pune la indoiala iubirea." Aurora Liiceanu

Genres: Romania, Japan

616 pages, Paperback

First published October 1, 2010

Reviews

[Deea Avram · Rating 1 out of 5]

O carte aproape la fel de prost scrisă ca Fluturii Irinei Binder.

[Laura Dobrea · Rating 5 out of 5]

Recomand această poveste interesantă de viață a unei femei puternice, crescută și educată intr-o familie de intelectuali (cu tată judecător și mama profesoară), cuprinsă foarte frumos in 3 volume.
Romanul "Ai suru-A iubi" scris de o româncă, Ioana Lee, este povestea reală a unei părți din viata ei. Romanul este structurat cumva in 3 etape importante ale vieții ei. Primul volum cuprinde viața ei de tânără soție a unui nobil japonez intelectual, cu care a conviețuit timp de 3 ani in familia acestuia din Japonia. Este descrisă într-un mod extraordinar Japonia, cu tot ceea ce înseamnă ea: cultură, obiceiuri, mentalitate prin prisma percepției sale personale, ea fiind o persoană foarte cultă. Obiceiuri și credințe despre care ea afirmă că nu le poți înțelege decât dacă trăiești efectiv acolo.Este extraordinar scrisă, autoarea fiind lingvist, absolventă a facultății de filologie-limba japoneză și cu o pregătire temeinică in multiculturalitate. După divorțul de primul ei soț, pentru că nu i-a permis să lucreze și cu care a rămas prietenă și față de familia căruia a dezvoltat sentimente profunde de respect și afectiune, a încercat să se readapteze vieții și traiului din România, descurcându-se admirabil atât ca profesor universitar, cât și ca realizator de emisiuni culturale. În această perioadă a cunoscut un alt bărbat, un american, de care s-a îndrăgostit și alături de care a încercat să înfrunte lumea pe un alt continent, mutându-se in SUA. "Coșmarul american", ce reprezintă al doilea volum, este descrierea și lupta ei pentru supraviețuire într-o altă țară, alături de un om pe care-l iubea, dar care era lipsit de idealuri. Tărâmul tuturor posibilităților, împreună cu oamenii care-l populează, este descris, de asemenea, cu un realism greu de crezut. Cu toate obstacolele întâlnite în lupta sa de a se realiza profesional, pentru că de cele mai multe ori nu putea fi angajată pentru că era considerată supecalificată, a reușit în final să-și creeze viața conform propriilor standarde. În volumul al treilea este prezentată femeia ajunsă la maturitate, o doamnă de 40 de ani, sigură pe ea, pe inteligența și frumusețea ei, care a găsit în persoana celui de-al treilea soț, un respectabil om de afaceri american, pe cel care să o înțeleagă, să o completeze, să o susțină și să o iubească pentru ceea ce este ea. Este descris episodul revederii cu primul soț, nobilul japonez, după aproximativ 17 ani, când își dă seama că acesta nu a încetat să o iubească si față de care îl leagă o profundă prietenie. Este un roman care mi-a mers la suflet, mai ales pentru că mă fascinează această zonă a lumii super civilizată, cum este Japonia. Mi-a plăcut mult decența și eleganța autoarei în descrierea unor persoane, a unor situații care au dat un gust amar anumitor momente din viața ei și faptul că nu s-a lăsat doborâtă și a căutat cu râvnă soluțiile pentru a ieși din impas. Un astfel de om m-a făcut mândră de faptul că există și români de calitate peste hotare, români care fac ca țara noastră să fie recunoscută și pentru elitele sale.

[Mimi · Rating 3 out of 5]

O carte faina , amuzanta pe alocuri , as fi tentata sa spun ca e putin fictiva dar mie mi-a placut. Este o carte care prezinta o latura a culturii japoneze , este o carte care te face sa zambesti datorita stilului sarcastic al autoarei de a se autocaracteriza sau de a prezenta evenimentele. Uneori pare ca isi aduce complimente utilizand ghilimele de rigoare, prezentand complimentele ca fiind aduse de catre japonezi. Cum nu am fost acolo nu as putea zice daca asa sunt ei, japonezii, sau sunt doar opinia ei subiectiva . Dar ca un total, pe mine m-a amuzat si ma face sa vreau sa citesc si al doilea volum. Am invatat ceva lucruri si as zice ca autoarea este o persoana cu o cultura generala vasta care are ceva experiente de impartasit, un pic in contradictie cu imaginea pe care o prezinta in interviurile din Romania.

[Oana · Rating 5 out of 5]

Pe Ioana o știu dintr-o emisiune la TV, dar nu propriu-zis, ci emisiunea înregistrată și postată pe Youtube, unde oameni de tot felul își pot expune părerile. Îmi amintesc ca am stat mult timp sa citesc comentariile:

"Nu există prinț numit Nitobe în familia imperiala"

"era de fapt o familie de 'Yacuza'"

"Nu știe sa vorbească românește"

"sigur nu știe japoneză"

"Lee e nume chinezesc"

Am râs mult, și pot continua tot asa cu tot felul de opinii neinformate, atât din partea publicului cât și a gazdei, care in mod evident nu era informata asupra vieții Ioanei și a cărții de memorii despre care discutau, și ii punea întrebări continue despre viata de prințesă și servitorii care i-ar fi urmărit fiecare pas, ca într-un film Disney.

Într-adevăr familia Nitobe nu există ca parte a familiei imperiale și nu ii veți găsi pe pagina de wiki în arborele genealogic. Iar numele de Lee aparține soțului actual al Ioanei, care culmea nu e chinez.
Din motive legale, bănuiesc, în roman sunt schimbate numele reale ale fostului soț, al familiei și strămoșilor acestora, dar mi-a fost destul de ușor sa găsesc informații despre el, persoană relativ publică în Japonia, pozând lângă soția primului ministru, alte poze cu familia sau de la evenimente. E exact același om din pozele cu Ioana, deci există! Dar o fi prinț?

"the entire Nitobe clan are descendants of either the Minamoto clan or the Taira clan"

"Nitobe Den or Nitobe Tsuto was a samurai and merchant in the late Edo period . Chief retainer of the Morioka clan , later Daisanji"

"Daisanji is a government post second only to the chief of the local government, which was placed in the period of the three prefectural governments in the early Meiji period . He is equivalent to the current vice governor and chief retainer in the shogunate system"

"Jujiro Nitobe, a samurai of the Morioka clan and a retainer to the local daimyo of the Nambu clan"

"Daimyo (大名, daimyō, Japanese pronunciation: [daimʲoː] (listen)) were powerful Japanese magnates,[1] feudal lords[2] who, from the 10th century to the early Meiji period in the middle 19th century, ruled most of Japan from their vast, hereditary land holdings. They were subordinate to the shōgun and nominally to the emperor and the kuge"

Deci o linie de nobili japonezi, oameni politici din clasa samurailor.
De-asemenea parcurile și muzeele dedicate strămoșilor familiei exista într-adevăr în nordul Japoniei și Canada.

Celelalte recenzii ma dezamăgesc, nu știu cum e posibil sa citești povestea asta și sa nu fii fericit odată cu Ioana și apoi să plângi pentru ea. Am plâns de multe ori, chiar dacă făceam altceva, și nu am vrut sa termin cartea, am vrut sa rămân acolo unde totul era încă bine.

Cred, de asemenea că Ioana scrie bine, deși la TV își prezintă fața de entertainer, e o persoană educată, și dacă nu ar fi fost româncă ar fi avut mai mult succes. Și iar tristul adevăr că a fi român printre alți români e un handicap.

[Diana Macovei · Rating 4 out of 5]

Atât Ioana cât şi Ken s-au lăsat orbiţi de fascinaţia exoticului văzut unul în celălalt. Acaparaţi de fascinaţia faţă de un teritoriu străin s-au aruncat în valurile unei vieţi care avea să-i sufoce, demonstrându-le că fascinaţia şi curiozitatea nu poate naşte iubire stabilă şi nu poate crea frumosul. Ioana, purtată de visul japonez, a uitat să se oprească înainte de-a păşi în vârtej, în timp ce Ken, din plăcerea de a ieşi în faţă, având la braţ o „jucărie vie”, a uitat să privească şi dincolo de ambalajul şi admiraţia celorlalţi. Uşor, uşor, fascinaţia şi mândria s-au transformat în eşec şi căsnicie sufocantă.
Aş fi vrut ca Ioana să se axeze mai minuţioz pe creionarea celor din jur. Nu am găsit decât comentarii privitoare la inimile mari ale celorlalţi ce-i făceau cadouri scumpe, care-i tolerau fiecare „ieşire” şi o puneau pe Ioana pe un piedestal. De asemenea aş fi vrut să-şi creioneze greşelile tinereţii şi printr-o doză de umor simţită în prima parte a cărţii. Doză ce ar mai fi şters din acele nuanţate calităţi ale sale: frumuseţe, bunătate, nobleţe. Nişte calităţi care îşi ştirbesc din strălucire dacă sunt nuanţate tocmai de purtător.

https://readingforsouls.wordpress.com...

[alexandra · Rating 3 out of 5]

3.5
Recuerdo que compré este libro en unas vacaciones que hice a Rumanía y lo leí durante el viaje. Recuerdo haberlo disfrutado bastante. Me pareció muy interesante los choques culturales japoneses-rumanos.

[Larisa Andronec · Rating 3 out of 5]

Deși povestea în sine este prezentată puțin fantastic și exagerată (chiar dacă povestea se vrea una reală, cred că m-ar fi plictisit fără mici adăugiri imaginare), mi-au plăcut informațiile despre Japonia (mai de zi cu zi față de ce prezintă cărțile de specialitate) și nu am pus foarte mare accent pe povestea de dragoste (comună oarecum dacă nu ar exista cadrul oriental). Probabil că până la urmă dragostea descrisă este cea pentru o altă cultură și nu pentru un bărbat. O lectură ușoară all in all, dar și cu informații drăguțe pentru cei pasionați de cultura japoneză.

[Adina · Rating 3 out of 5]

Deși este scrisă neprofesional și se vede că autoarea nu știe pe ce să pună accentul, vorbind prea puțin despre ceea ai vrea să citești mai mult, are totuși micul ei farmec, prin povestea de dragoste și prin experiența culturală.

[TUDORACHE ALICE · Rating 3 out of 5]

An easy to read book with a lot of humor and fun specific for a Romanian writer.
A sneak peek into a different culture and how a east European lady is making her way through.

[Camelia Neimi · Rating 4 out of 5]

Foarte interesanta