„Noi căzând, Dumnezeu ne-a pedepsit cu îngăduinţa şi mila lui infinite. Ne-a lăsat porţi către înapoi. Depindea numai de noi să ştim să le deschidem. Nu ne-a ridicat punţile, nu ne-a trântit în veci porţile Paradisului în nas. Ne-a lăsat simţurile, raze de splendoare pe care să ne putem căţăra. Când, în viaţa noastră sublunară, întâlnim strălucirea frumuseţii, amintirea lumii din care am căzut se trezeşte în noi. E o boare, o adiere, e o ameţeală, alteori e un rapt. Simţurile, aceleaşi care ne pun în contact cu lumea trecătorului şi a părelniciei, tot ele, când descoperim frumosul, ne transportă înapoi. Ele ne aduc în minte, sub forma unor tresăriri fulgurante, spectacolul Fiinţei pure pe care n-am ştiut să-l contemplăm până la capăt.“ (Gabriel LIICEANU)
„Potrivit cărui simţ vă rotiţi cu predilecţie făptura? Care dintre cele cinci (sau poate al şaselea?) vă defineşte mai apăsat şi mai autentic realitatea, aşteptările, opţiunile? Ordinea dumneavoastră lăuntrică pune tot văzul pe locul suprem, urmat de auz, miros, gust şi tactil, aşa cum ne-a obişnuit tradiţia? Cu ce simţ operează, pentru fiecare, aducerile-aminte? Acceptaţi un cutreier prin labirintul memoriei senzoriale, evocând cele mai intense, mai răvăşitoare, iniţiatice, înduioşătoare sau provocatoare senzaţii din copilărie, adolescenţă, maturitate? Ce pondere credeţi că au simţurile în manifestările profesionale ale vocaţiei dumneavoastră? Iată numai câteva întrebări menite să contureze perspectiva dintru care am gândit cartea de faţă.“ (Dan C. MIHĂILESCU)
Absolvent al Facultăţii de limba şi literatura română (secţia română-franceză), Universitatea Bucureşti (1972 - 1976).
Cercetător ştiinţific la Institutul de istorie şi teorie literarã "G. Cãlinescu" (1980 - 2003).
Secretar de redacţie la Revista de istorie şi teorie literarã (1983 - 1986).
Editorul suplimentului "Litere, arte, idei" al ziarului "Cotidianul" (1991 - 1996, 2001 - 2004).
Membru al Uniunii Scriitorilor din 1990.
În 1999 este Consilier pe probleme de comunicare al Preşedintelui Societăţii Române de Televiziune.
Realizatorul emisiunii "Omul care aduce cartea", Pro TV, din 2000.
Cronicar literar la revistele "Transilvania" (1984–1989), "22" (1994–2000), "Ziarul de duminică", supliment al "Ziarului financiar" (2000 - 2006).
Din februarie 2006 până în octombrie 2007 deţine rubrica săptămânală Lecturi la tavă în "Jurnalul National" (duminica).
Din 14 decembrie 2007 deţine rubrica săptămânală Cartea de vineri în "Evenimentul zilei".
În 2008 este membru în juriul Uniunii Scriitorilor, juriul AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), juriul Festivalului de Comedie, juriul pentru premiile Clubului Român de Presă și membru în Consiliul director al Fundației Soroș pentru o Societate Deschisă (2008 - 2011).
Membru de trei ori în juriul UNITER « pentru cea mai bună piesă a anului », de șase ori în juriul FREEDOM HOUSE pentru jurnalism cultural, ales în 2005 pentru o perioadă de patru ani în juriul Uniunii Scriitorilor, membru în juriul URSUS, iar în 2007 membru în juriul premiilor Societăţii Civile, al AFCN, CNC şi Dakino.
Debut publicistic, după mai multe prezenţe în reviste liceale și studențești: 1974, România literarã.
Premii: 1. Premiul Uniunii Scriitorilor în 1982 (pentru debut) şi 1999 (pentry traducerea integralã a dramaturgiei lui Eugène Ionesco); 2. Premiul UTC, 1982, ș.a. Premiile revistelor Ateneu (1976, 2004), Luceafărul (1978), Tribuna (1980), Transilvania (1984, 2007), Flacăra (2004); 3. medalia “150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu” (2000); 4. Premiul Consiliului Naţional al Audiovizualului, pentru emisiunea “Omul care aduce cartea”, difuzată de Pro TV ( 2003); 5. Premiul de critică al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 2004.
Nominalizări: 1. Nominalizat la premiul de critică al UNITER, 2001; 2. Nominalizat la premiul Radio Bucureşti, 2004; 3. Nominalizat la premiul Radio România Cultural, 2007; 4. Nominalizat la premiul de critică al UNITER, 2001; 5. Nominalizat la premiul revistei « Cuvântul », 2005; 6. Nominalizat la premiul « României literare », 2005.
O carte frumoasă, o recomand cu siguranță însă unele dintre povești nu sunt atât de reușite ca altele, pierzându-se în cuvinte și descrieri prea ample.
Chiar dacă am acordat volumului 3 stele, nu mă pot opri să nu acord 5 stele pentru “povestirile” (situate între “în căutarea timpului pierdut” sau “căderea timpului în senzație”) lui Angelo Mitchievici (“Amintiri din copilărie” la Eforie Sud, la cinematograf - Fellini sic! - sau nostalgia acelui “dolce farniente”), Adrianei Bittel (despre “irosire” prin cultură sau fugit irreparabile tempus), Ioanei Nicolae (depre “umbrele” celor care se duc și durerea noastră, a celor care nu putem să-i ajutăm cu nimic, conștienți de propriul sfârșit), Anei Blandiana (depre “gustul” libertății), lui Radu Paraschivescu (de la “sufletul femeii se veștejește fără parfum și orice parfum trebuie să fie mirele unei amintiri” la teluricul “cum e când n-ai și-ai vrea să ai”) și Ioanei Pârvulescu (filmele “văzute” la radio - știu, și eu sunt unul dintrei cei care încă mai “iubesc” radio-ul!)
Intr-adevar mi-a luat ceva mai mult timp sa o citesc deoarece aceasta carte necesita a fi trecuta prin toate cele cinci simturi... Un adevarat deliciu.
Mi-ar fi plăcut dacă toată cartea era asemeni câtorva dintre povești, as fi citit-o pe nerăsuflate. În schimb, unele povești sunt destul de aride și foarte greu ajungi la esență.