Vizite neanunțate - încă din titlu anticipăm suspansul cu care ne-a obișnuit Iulian Popa. Fiecare povestire este construită într-un cadru minimalist, cu două-trei personaje, ca o piesă de teatru montată doar pentru a reflecta lumina unui moment de cumpănă și singurătatea interlocutorilor. Pornind de la evenimente aparent nesemnificative, povestirile ne poziționează în fața unor lumi interioare complexe și reușesc să ne transmită stările interioare ale personajelor doar din dialoguri, observații minimaliste și din finalurile tăiate perfect.
Toate textele sunt scrise foarte bine, dar tot am câteva favorite:
1. Următoarea stație, Stadtmitte
2. Vizită neanunțată
3. Sunt doar în trecere pe aici
4. Puncte de restaurare
5. C de la Cristina