Un păstoraș din Ardeni

Lelian #5

by Octavian Soviany

Eliberat din închisoare, expulzat din Belgia, ostracizat de cercurile literare pariziene, Lelian trăiește o vreme în Anglia, apoi obține un post de profesor la o școală din orășelul francez Rethel. Aici îl cunoaște pe profesorul de retorică și apoi directorul de ziar Bondy, personaj straniu, cu alură de profet nietzschean, propovăduitorul catolicismului fără Hristos. Și tot aici îl cunoaște pe Julien Lenormand, un elev de la țară, care îi inspiră un amestec de tandrețe paternă și atracție senzuală. Dornic de a fi mai aproape de Julien și fascinat de mirajul vieții la țară, Lelian își convinge mama să cumpere de la Bondy moșia Gueule-du-Loup, situată aproape de ferma familiei Lenormand și demisionează din învățământ. Va reuși eroul să revină în literatură? Va deveni el (așa cum îi sugerează același Bondy) un propagandist al adevăratului catolicism, obținând în schimb protecția cercurilor ultraconservatoare? Va izbuti să mențină „pură” dragostea lui pentru Julien?

664 pages, Paperback

Published November 1, 2024

About the author

A debutat editorial cu volumul de versuri Ucenicia batrinului alchimist (Dacia, 1983). De-a lungul anilor a colaborat la principalele reviste literare din Romania. Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1995. A publicat poezie (Cartea lui Benedict – Vinea, 2002; Alte poeme de moda veche – Pontica, 2004; Scrisori din Arcadia – Paralela 45, 2005; Dilecta – Cartea Romaneasca, 2006; Marii oameni ai revolutiilor – editie samizdat, seria no name, 2009), romane (Textele de la Monte Negro – Pontica, 2003; Viata lui Kostas Venetis – Cartea Romaneasca, 2011), teatru (Cinci poeme dramatice – Palimpsest, 2005) si critica (Apocaliptica textului – Palimpsest, 2008; Cinci decenii de experimentalism. Compendiu de poezie romaneasca actuala – Casa de pariuri literare, 2011). Detine trei premii ale Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti pentru poezie si critica (1994, 2000, 2008).
A fost tradus in franceza, engleza, spaniola, germana, italiana, maghiara, polona, slovena, bulgara.

Reviews

[Elena · Rating 4 out of 5]

Mi-am omorât viața scriind-o și am scris pentru că nu am avut parte de viață. Am fost laș când s-ar fi cuvenit să fiu îndrăzneț, am fost smintit când ar fi trebuit să fiu înțelept, i-am iubit pe cei care nu m-au iubit și m-am arătat indiferent față de cei care mi-au dăruit dragostea lor.

Lelian, nesocotitule, iată că te-ai întors!
Partea a V-a din serie mi-a plăcut foarte mult, cu toate că nu am văzut vreo știre sau vreun articol despre lansarea ei. De această dată, Octavian Soviany îl plasează pe protagonist într-un cadru rural, încărcat de emoții, unde relațiile complexe cu cei din jur amplifică dilemele sale existențiale. Aștept cu nerăbdare următorul volum, curioasă să descopăr cum se va incheia povestea lui Julien.

[Raul Popescu · Rating 5 out of 5]

„Tema decadentă și iubirea homosexuală erau deja prezente în „Viața lui Kostas Venetis”, odată cu acest personaj, ce-i drept, balcanic, ce se confruntă – în ultimii ani de viață – cu preceptele credinței ortodoxe. Kostas Venetis e un „desfrânat” şi un „vrăjitor”, magician de circ, care, aflat în pragul morţii, îi dictează iubitului său, aşa-numitul Nemţoaica, povestea propriei sale vieţi, ca un fel de spovedanie, căci „dacă binele se face din voia lui Dumnezeu, şi răul se face tot din voia lui Dumnezeu”. Regăsim această judecată în confesiunea lui Lelian, chiar în cel mai recent volum al seriei, care ficționalizează iubirea lui Verlaine (deopotrivă iubire filială și atracție erotică) pentru tânărul Lucien Létinois, „păstorașul din Ardeni” (în roman cu numele Julien Lenormand), fost elev la colegiul iezuit din orașul de provincie Rethel unde Verlaine a predat după cei doi ani de detenție în Belgia (în urma tentativei de împușcare asupra lui Rimbaud). Aceeași tensiune centrală – păcatul (atracția homosexuală) față în față cu credința (ortodoxă în „Viața lui Kostas Venetis”, catolică în seria Lelian) – reprezintă motorul confesiv și epic în cazul ambelor personaje de roman, aflate, într-un fel sau altul, în apropierea morții și nutrind dorința mântuirii. În intro-ul confesiv din „Un păstoraș din Ardeni” (posterior acțiunii din carte), Lelian, uzat de viață, de boală și de absint (Verlaine însuși se stinge la 51 de ani), se consideră un om bătrân, tentat de proximitatea morții – „singura temă literară serioasă”, cum spune el.” (Adina Dinițoiu, „Octavian Soviany, un decadent al zilelor noastre”, în Literomania nr. 362-363)

Link: https://www.litero-mania.com/octavian...

[Mădălina · Rating 2 out of 5]

A fost destul de cruntă experiența cu cartea asta. Am început-o prin septembrie, am abandonat-o, am reluat-o de la capăt în ianuarie. Lelian nu evoluează deloc, se învârte în cerc între sunt un bun creștin dar de fapt nu sunt, vreau să scriu dar nu pot să scriu, vreau să duc o viață normală dar nu pot să duc o viață normală. Mama lui are două fraze pe care le spune non-stop pe tot parcursul cărții, sunt săracă și vai de tine. M-a cam obosit cartea, nu mi se pare ca a adus nimic nou, în afară de noua obsesie a lui Lelian, adică păstorașul din Ardeni (spoiler alert). Încerc să apreciez intenția autorului de a contura aceste personaje, probabil din foarte puține surse istorice, să creeze această poveste, dar chiar ezit din a continua cu povestea.