Retroversiuni: Blocaje. Antologie de proză scrisă de femei

by Cristina Ispas (Editor), Victor Cobuz (Editor), Gabriela Adameșteanu

„Retroversiuni este scena de pe care douăzeci și șase de scriitoare oferă douăzeci și șase de contraargumente convingătoare celor care susțin că literatura română contemporană este neofertantă și că proza scrisă de femei nu este la fel de puternică precum cea a bărbaților.“

Victor COBUZ

„Un festival al prozei scurte scrise de femei, o serie de perspective articulate asupra relațiilor interpersonale, o deconstruire a blocajelor aparent insurmontabile în care ne regăsim în anumite momente, o nouă hartă textuală Retroversiuni, populată cu cele mai diverse personaje, descriind cele mai diverse situații, în registre dintre cele mai diferite, care nu doar promite, dar și livrează o aventură complexă.“

Cristina ISPAS

280 pages, Paperback

First published January 1, 2024

Reviews

[Ramona Boldizsar · Rating 4 out of 5]

Unul din obiectivele mele de vara asta era să citesc antologia Retroversiuni. Blocaje, cel de-al doilea volum Retroversiuni cu proză scrisă de femei, coordonat de Cristina Ispas și Victor Cobuz la Editura Paralela 45. Am citit, bineînțeles, și primul volum.
Nu m-am grăbit cu cartea asta și iată că m-am întins vreo două luni, dacă nu mai bine, până am terminat-o. Și a fost bine că am făcut așa. Am citit proze bune și proze mai puțin bune, dar am aceeași convingere pe care am avut-o și la primul volum, că e o ocazie bună de a lua pulsul literaturii scrise de femei, a temelor pe care le explorează și a stilurilor diverse abordate. Mai mult, unul dintre atuurile unei antologii de proză scurtă e tocmai ăsta: că e o poartă deschisă către ceva, nu îți satisface doar curiozitatea, ci și căutarea asta continuă (ce să mai citesc? ce autori/aici autoare să mai încerc?). Am citit și femei despre care nu știam că scriu (și) proză scurtă, dar și autoare pe care le mai citisem, pe care poate chiar le așteptam în această antologie. Au fost texte cu care am rezonat, dar și texte cu care nu, texte care au avut idei sau personaje atractive, dar care nu m-au convins stilistic (și. bineînțeles, și invers), dar a fost o mare plăcere în întregimea ei și cred că mi-a plăcut mai mult decât primul volum (sunt păcătoasă și părtașă spunând asta, așa cum sunt cititorii adesea).
Dacă ar fi să fac un top 3 proze pentru mine, atunci aș zice:
- Oana Paler, Zone de siguranță (pe care între timp am și citit-o cu romanul „Stadii” care a fost foarte mișto).
- Alina Nelega, Un loc la fereastră. Studiu de personaj (o proză excelentă, de așteptat de la Alina Nelega, mi-a plăcut enorm „ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, dar aici notabil e faptul că n-am putut rezona deloc cu protagonista prozei, și totuși am adorat proza, I love that for me).
- Sabina Yamamoto, Mama plânge când cicadele cântă (nu pot să spun că a fost o surpriză pentru că știam că Sabina scrie bine texte scurte, romanul ei „Nu mai e nimeni acasă” a fost superb și proza asta s-a ridicat la măsura așteptărilor inconștiente pe care le aveam).
Desigur că mi-au plăcut și altele, notabile pentru mine sunt și prozele scrise de Maia Levantini, Gabriela Adameșteanu, Miruna Vlada, Ioana Nicolaie, Ștefania Mihalache și dacă aș continua lista, n-am mai ajunge nicăieri cu postarea asta. În orice caz, e ceva pentru toată lumea aici și dacă citești o proză pe zi, termini cartea asta în 26 de zile, ceea ce e mai mult decât rezonabil, nu crezi?
Felicitări coordonatorilor și scriitoarelor, mi-a făcut plăcere să vă citesc.
https://ramona.boldizsar.ro/ce-am-cit...

[Mihaela Munteanu · Rating 5 out of 5]

e foarte înduioșător să citești despre atâtea vieți de femei, ficționale sau nu

[Gabriela Pistol · Rating 3 out of 5]

Chiar 2,5 :( , o notă dezamăgitoare pe ansamblu, 12 din 26 de texte nu mi-au plăcut deloc, au fost pagini stângace care ar fi rămas mai bine într-un jurnal intim / sfârșituri chinuite, care se voiau surprinzătoare, răsturnări forțate ce par scrise după aceeași rețetă / poete excelente care nu (îmi) par făcute deloc pentru proză.

Dar au fost și câteva autoare cu texte care mi-au plăcut: Gabriela Adameșteanu, Adina Rosetti, Mihaela Buruiană, Ștefania Mihalache și, mai ales, Mara Wagner și Imola Borcsa, pe care nici nu le citisem până acum și care au fost, astfel, niște surprize entuziasmante.

[Anca Zaharia · Rating 4 out of 5]

„Retroversiuni: blocaje. Antologie de proză scrisă de femei” a apărut la Editura Paralela 45 în 2024, iar cei doi editori au selectat textele a 26 de autoare despre care eu aș spune că sunt reprezentative pentru peisajul literar feminin de la noi. Asta pentru că toate scriu diferit – dacă ne referim din punct de vedere stilistic, dar și al temelor și subiectelor tratate în prozele lor, vocile personajelor sunt dintre cele mai diverse, lumile conturate, făcând astfel ca fiecare dintre aceste scriitoare să se poată adresa unei nișe de cititori și cititoare.

Recenzia integrală e aici: https://ancazaharia.ro/bogatia-si-com...