Verne wrote about space, air, and underwater travel before people invented navigable aircraft and practical submarines and devised any means of spacecraft. He ranks behind Dame Agatha Mary Clarissa Christie as the second most translated author of all time. People made his prominent films. People often refer to Verne alongside Herbert George Wells as the "father of science fiction."
În 18 martie 1867 soseam la Liverpool. Great Eastern trebuia sa plece peste câteva zile spre New York, iar eu tocmai urma să mă instalez la bord. Călătorie de plăcere, nimic mai mult. Mă tenta o traversare a Atlanticului pe acest vapor gigantic. Aveam de gând să vizitez America de Nord, dar asta pe planul doi. Înainte de toate, Great Eastern. Ţara celebrată de Cooper – după aceea. În fond, această navă cu aburi e o capodoperă de construcţie navală. Mai mult decât un vas: un oraş plutitor, o bucăţică de comitat, desprinsă din pământul englez, şi care, după traversarea oceanului, se va alipi de continentul american. Îmi închipuiam acea masă enormă purtată de valuri, lupta ei cu vânturile pe care le sfidează, cutezanţa dinaintea mării neputincioase, nepăsarea faţă de talazuri, stabilitatea ei în mijlocul unui element care scutură ca pe nişte şalupe nave de felul lui Warrior şi Solferino. Dar imaginaţia mea se oprea aici. Aveam să trăiesc toate acestea în timpul traversării, şi încă multe altele care nu mai ţin de domeniul maritim. Dacă Great Eastern nu este doar o maşină nautică, dacă e un microcosmos şi poartă o lume întreagă cu sine, un observator nu se va mira că întâlneşte aici, ca pe o scenă de teatru mai mare, toate instinctele, toate trăsăturile ridicole, toate pasiunile omeneşti.
Din gară, m-am dus la hotelul Adelphi. Plecarea lui Great Eastern era anunţată pentru 20 martie. Cum doream să urmăresc ultimele pregătiri, i-am cerut căpitanului Anderson, comandantul navei, permisiunea să mă instalez la bord imediat. A consimţit cu multă amabilitate.A doua zi am coborât spre bazinele care formează o dublă lizieră de docuri pe malurile râului Mersey. Podurile mobile îmi permiseră să ajung la cheiul New Prince, un fel de plută mişcătoare, legănată de maree. E un loc de îmbarcare pentru numeroasele barcaze care fac legătura cu Birkenhead, anexă a oraşului Liverpool, situată pe malul stâng al lui Mersey.
Acest Mersey, ca şi Tamisa, nu e decât un râu neînsemnat, nedemn de numele de fluviu, deşi se varsă în mare. O largă depresiune a terenului, plină cu apă, adevărată groapă a cărei adâncime îi permite să primească nave de cel mai mare tonaj. Bunăoară Great Eastern, căruia îi sunt interzise cele mai multe porturi din lume. Datorită unui asemenea plasament natural, gârlele numite Tamisa şi Mersey au văzut născându-se, aproape de gurile lor, două imense oraşe comerciale, Londra şi Liverpool; tot astfel, şi din motive aproape identice, a apărut Glasgow pe râul Clyde.