„Am scris aceste randuri in amintirea celor care au luptat si au murit in acei ani, 1948-1957, in rezistenta armata anticomunista fagarasana si care nu au nici mormant, nici cruce. Am scris pentru a lasa marturie ca acest colt de tara nu si-a plecat capul de bunavoie in fata comunismului. Sa se stie ca au existat oameni care, cu sangele lor, au spalat fata Romaniei, patata de lasitati si tradari. Copiilor si nepotilor sa nu le fie rusine sa se numeasca romani.” Astfel isi incepea Ion Gavrila Ogoranu primul volum din monumentala lucrare reunita sub titlul „Brazii se frang, dar nu se indoiesc”
Incepand cu 1944, teroarea rosie adusa pe spinarea tancurilor sovietice se instaura in Romania. A fost inceputul unei perioade negre in istoria tarii, milioane de oameni urmand sa treaca prin experienta iadului comunist. Dar romanii s-au opus cum au putut prigoanei, mii de oameni alegand calea cea mai grea, cea a rezistentei cu arma in mana. De-a lungul si de-a latul tarii, in munti si paduri, acestia se organizeaza in grupe de lupta si actioneaza sprijiniti de populatia din satele si orasele din zona.
Ce a urmat a fost o inlantuire de lupte si ciocniri, pilde de eroism, jertfa si sacrificiu, dar si un cortegiu de orori, de lasitati si tradari, de sange si durere, de anchete si torturi, de chinuri si executii.
In 1948 Ion Gavrila Ogoranu era un tanar student cu un intreg viitor in fata. Prins in valtoarea evenimentelor, a ales calea muntelui. A devenit conducatorul unui grup de rezistenta din Muntii Fagarasului. A luptat, a indurat lipsuri, si-a vazut tovarasii cazand victime tradarii. A fost capturat abia dupa douazeci si sapte de ani, caz unic poate in lume. A fost salvat de interventia lui Kissinger, ministru de externe al presedintelui american Nixon.
Dar, mai presus de toate, a trait sa povesteasca. Şi a facut-o cu un talent de neimaginat. Şi-a pus pe hartie gandurile, trairile, sentimentele, viata, a spus totul. O marturie grandioasa, o epopee a luptei unui popor impotriva cotropitorului rosu, acesta este ciclul „Brazii se frang, dar nu se indoiesc”.
Din pacate, timpul nu a mai avut rabdare. Ion Gavrila Ogoranu a mai apucat sa-si vada aparut abia penultimul volum, al saselea, din aceasta monumentala creatie. Abia acum, la un an de la disparitia lui, reusim sa incheiem ciclul cu ultimul volum inchinat prietenilor si fratilor sai de arme ce au luptat si s-au jertfit in citadela de neinvins a Muntilor Apuseni, acolo unde urmasii lui Horea si ai lui Avram Iancu au luptat si si-au implinit destinul alaturi de umbrele marilor inaintasi.
Sa le cunoastem faptele si sa le veneram amintirea, depunandu-le pe morminte aceasta carte in care e cuprinsa viata, lupta si moartea pentru tara si pentru aceia care nu au dreptul sa-i uite.
Daca nascut inaintea de atrocitatile comunismului ti s-a parut ca o injuratura e tot ce merita comunistii de ieri si de astazi, dupa terminarea lecturii vei nutri o ura viscerala spre tot ce inseamna comunism.
O carte extraordinară care explică pe înțelesul oricui cum s-au petrecut evenimentele acelor vremuri și cum a trecut societatea românească de la monarhie la comunismul stalinist. Păcat că sacrificiul acelor tineri e în continuare ignorat atât de autorități cât și de marea masă a populației. Totuși, eu personal încă vreau să cred că la nevoie se vor mai găsi și acum alți tineri care să ducă mai departe dragostea de Țară și spiritul de sacrificiu. Dumnezeu să-i odihnească pe toți cei care și-au jertfit viața pentru țara lor.
Unde as putea sa gasesc aceasta carte ? Daca cineva o are in format PDF si mi-o poate trimite, as fi recunoscătoare . Multumesc mult ! adrianalaura@my.com