Pisica. Casa de pe canal

by Georges Simenon

Emile, in vârstă de 73 de ani şi soţia lui, Marguerite, cu doar doi ani mai tânără decât el, stau în faţa şemineului observându-şi unul altuia mişcările în tăcere. Cu un gest rapid şi neaşteptat, Emile scoate din buzunarul halatului de casă cu care este îmbrăcat o bucată de hârtie pe care scrie ceva, după care îi înmânează soţiei biletul împăturit. Fară să-i adreseze niciun cuvânt, în aceeaşi tăcere, femeia desface bileţelul şi descoperă scris pe el doar atât: „Pisica”. La rândul său, Marguerite îi înmânează soţului ei un bilet pe care scrie: „Papagalul!”.

Emile este convins că soţia sa l-a otrăvit pe multiubitul lui Joseph, pe care îl găseşte mort în pivniţă. Principalul motiv pentru care o suspectează de uciderea motanului este acela că ea nu îndrăgise niciodată pisicile. Ba, mai mult, îl sfidase, aducând în casă un papagal pe care îl ocrotea cu o dragoste părintească. De acum, războiul este declarat. Cei doi soţi sistează orice dialog între ei, nu comunică decât prin bileţele şi atunci urmăresc doar să se atace unul pe celălalt. Fiecare dintre ei îşi doreşte să scape de încorsetarea acestui al doilea mariaj în care s-au implicat, dar, în cele din urmă, îşi dau seama că, în ciuda ostilităţii dintre ei, mariajul este un rău necesar. Cel doi bătrâni sunt uniţi printr-o ură pe care o rumegă zile în şir, într-o monotonie apăsătoare. Ei îşi trăiesc zilele rămase din viaţă cu scopul unic de a-şi face rău unul altuia, însă nimic nu e mai dureros decât pierderea adversarului, aşa cum va reieşi din ultimele pagini ale cărţii.

Genres: Classics

269 pages, Hardcover

Published January 1, 2009

About the author

Georges Joseph Christian Simenon (1903 – 1989) was a Belgian writer. A prolific author who published nearly 500 novels and numerous short works, Simenon is best known as the creator of the fictional detective Jules Maigret.
Although he never resided in Belgium after 1922, he remained a Belgian citizen throughout his life.

Simenon was one of the most prolific writers of the twentieth century, capable of writing 60 to 80 pages per day. His oeuvre includes nearly 200 novels, over 150 novellas, several autobiographical works, numerous articles, and scores of pulp novels written under more than two dozen pseudonyms. Altogether, about 550 million copies of his works have been printed.

He is best known, however, for his 75 novels and 28 short stories featuring Commissaire Maigret. The first novel in the series, Pietr-le-Letton, appeared in 1931; the last one, Maigret et M. Charles, was published in 1972. The Maigret novels were translated into all major languages and several of them were turned into films and radio plays. Two television series (1960-63 and 1992-93) have been made in Great Britain.

During his "American" period, Simenon reached the height of his creative powers, and several novels of those years were inspired by the context in which they were written (Trois chambres à Manhattan (1946), Maigret à New York (1947), Maigret se fâche (1947)).

Simenon also wrote a large number of "psychological novels", such as La neige était sale (1948) or Le fils (1957), as well as several autobiographical works, in particular Je me souviens (1945), Pedigree (1948), Mémoires intimes (1981).

In 1966, Simenon was given the MWA's highest honor, the Grand Master Award.

In 2005 he was nominated for the title of De Grootste Belg (The Greatest Belgian). In the Flemish version he ended 77th place. In the Walloon version he ended 10th place.

Reviews

[Elena Druță · Rating 3 out of 5]

Pisica de Georges Simenon e un roman lent, pe care-l citești și te întrebi de ce cele două personaje principale încă sunt împreună, cum au ajuns să se căsătorească două firi atât de diferite, și nu în ultimul rând, de ce insistă să joace acest joc tăcut, bazat pe câteva cuvinte scrise pe bilețele. Ambele personaje sunt foarte bine conturate, ajungi să le afli toate slăbiciunile și defectele, acestea ieșind în evidență pe fundalul imaginii pe care cei doi vor să o prezinte societății.
Recenzia pentru Pisica

Georges Simenon știe să construiască personaje care să te facă să le detești și să-ți dorești ca dreptatea să triumfe. Atmosfera sumbră, combinată cu structura romanului, face din Casa de pe canal o lectură antrenantă, care te îndeamnă să te întrebi care sunt limitele perfidiei și a răutății umane.
Recenzia pentru Casa de pe canal

[Florentina Nicolescu · Rating 4 out of 5]

Detalii de viata,de cuplu.In rutina zilnica se ascunde mai multa fericire decât reușim sa înțelegem.Ce e iubirea,ce e ura..ce e obisnuinta sau afecțiunea?Toate laolaltă sunt totul și nimic.

[Marius · Rating 4 out of 5]

Interesant modul cum tensiunea povestii este creata inca din primele pagini si sustinuta pe tot parcusul ei. Citesti si tot astepti sa se declanseze momentul confruntarii, astepti sa se intample ceva ce trebuie sa se intample desi nu stii ce. In esenta, povestiriile nu sunt complexe si usor de citit.

[Specialcherry · Rating 4 out of 5]

"Pisica " mi a plăcut extraordinar de mult . Arată povestea unor bătrâni ce aparent se urăsc , desi sunt căsătoriți , dar atunci când ceva tragic se întâmplă., unul din ei își dă seama defapt cat de mult se iubeau in ciuda tuturor motivelor pentru care se urau . "Casa de pe canal " am parcurs mai greu dar a avut un sfârșit la care nu te ai aștepta și asta mi a plăcut .

[Rodica Gudumac · Rating 4 out of 5]

Cele două lucrări, întrunite în cartea Pisica și Casa de pe canal de Georges Simenon, se propun a fi o lectură diferită de celelalte lucrări ale autorului. Am observat printre review-uri aici că majoritatea se exprimă nesatisfăcut asupra primii lucrări, care după părerea mea, nu a fost poziționată strategic. Nu vreau să descriu plotul celor două, doar să redau emoția care m-a copleșit în procesul lecturii și care a fermentat în impresii, pe care le împărtăș aici.

Pisica este, cu siguranță, o operă-portret, o armonizare între literatură și imagistică, fiindcă în momentul lecturii veți avea posibilitatea să remarcați un fenomen interesant -crearea unor imagini vii în creier, care prin profilarea virtuoasă a personajelor de către autor, devin vii în conștiința noastră. Accept poziția majorității că puteți întâlni lucrarea obositoare și pe alocuri absurdă, dar la final veți rămâne cu o impresie bună, per total.

Ce constă de opera Casa de pe canal, care are și o ecranizare, din câte am observat. Lectura a fost atât de captivantă că a fost finsată extrem de repede (început după-amiază și terminat seara), cele 180 de pagini (aprox.) Autorul utilizează multiple figuri artistice pentru a aventura cititorul în această lucrare. Există un plot versatil, de la crimă și thriller până la dramă și family saga. Dacă opera ar fi plasată indivitual într-o carte, i-aș fi dat 5 stele, indubitabil.

[Veronica · Rating 4 out of 5]

Ambele opere dezvăluie un limbaj mai sumbru, care dezvoltă scenarii în anturaje sumbre și cu istorii la fel de sumbre și pe alocuri triste sau grotești.

”Pisica” mi-a părut o istorie tristă despre un cuplu care trăiesc împreună dar totuși separat din cauza unui eveniment nefast care le influențează comportamentul. Un fel de istorie despre o întorsătură tristă ce o poate lua viața de cuplu când ambii au făcut decizia de căsătorie din motive nu tocmai corecte pentru ei.

”Casa de pe canal” mi-a stârnit emoți mult mai triste decât ”Pisica”, și uneori chiar de dezgust. Totodată, această istorisire nu dezvăluie nimic diferit de cum ar putea o familie să trăiască fiind determinați de mediul în care se află și comportamentul pe care îl adoptă.

[Alessia · Rating 4 out of 5]

Poate părea plictisitoare deoarece stilul lui Simenon de a transmite mesajul lecturii nu este prin întorsături de situație sau momente tensionate, ci prin evenimente simple, dar care înseamnă mult.
Totuși, sunt lecturi simple atât "Pisica", cât și " Casa de pe canal". Am citit volumul destul de repede și, deși nu m-a impresionat în mod special, am găsit câteva concluzii interesante în ambele opere.

[Ledger Kitty Denis · Rating 2 out of 5]

I am dissapointed by the final of the second story. I were expecting that Edmée will choose to have a relationship with Louis (her uncle) not with Fred (her cousin). Louis were more sex appeal than Fred who was more a cry baby for the whole book. I would choosed Louis of I was in her place. He was more rich, lovely, thinking more realistic, taking care of Edmée and taking care of 2 bussines.

[MikikyCristina · Rating 3 out of 5]

Doua povesti foarte diferite de cele cu care sunt eu obișnuită de la G. Simenon. Le-am citit greoi, parcă nu se mai terminau. Foarte multe detalii, ceea ce pentru unii cititori poate fi un plus. Prea multe animale moarte pentru gustul meu. Prefer alte opere ale autorului.

[Sofia Clapon · Rating 3 out of 5]

"Pisica" este foarte monotonă și plictisitoare.-2 stele
Însă "Casa de pe canal" mi-a plăcut mai mult-4 stele

[Mihai M · Rating 3 out of 5]

Am citit doar pisica. Mi-a placut, ce-i drept asta a fost acum 9 ani. Finalul este chiar trist, mi-aș fi dorit să se fi încheiat altfel.

[Lazar Catalin · Rating 2 out of 5]

Ok

[Yoni · Rating 3 out of 5]

*Pisica