Goodreads România discussion

Suflete moarte
This topic is about Suflete moarte
118 views
Cartea lunii > Noiembrie 2017: Suflete moarte (4 din 5 voturi)

Comments Showing 1-23 of 23 (23 new)    post a comment »
dateDown arrow    newest »

message 1: by Ionut (last edited Oct 20, 2017 07:18AM) (new) - rated it 4 stars

Ionut Cretan (ionutcretan) | 35 comments Cartea lunii Noiembrie va fi Suflete moarte Suflete moarte by Nikolai Gogol

Oficial discutiile vor incepe pe 1 Noiembrie, dar nimeni nu va opreste sa incepeti inainte, sau dupa. Discutia dureaza oficial pana la sfarsitul lui Noiembrie, dar daca sunteti interesati puteti sa continuati discutia si dupa.

Sumar: Intr-un oras obisnuit isi face aparitia un om onorabil, „de conditie buna”, dornic sa cucereasca inimile noilor sai concetateni. Scopurile lui sint, in aparenta, celebritatea si bogatia. Putini stiu insa ca personajul cu pricina, Cicikov, are o pasiune stranie: el nu umbla prin lume pentru a tezauriza bunuri lumesti, ci o marfa aparte – suflete moarte.

P.S.: Am facut eu thread-ul pentru ca Victor nu putea.


Alex (biseptol69) | 831 comments Great, de mult vreau sa citesc Gogol !


message 3: by Victor (last edited Oct 20, 2017 08:20AM) (new) - rated it 4 stars

Victor | 1334 comments Cred ca m-am exprimat gresit, nu vreau sa monopolizez activitatea de deschidere a threadurilor. Te-am rugat sa faci tu threadul pentru ca tu ai nominalizat cartea...bine, nici nu pot weekendul asta. :) Asa ca threadul poate sa contina ce vrei tu, nu e un format fix.

Pentru cine vrea cartea in limba romana, in format electronic, va pot ajuta cu ea daca imi dati un pm.

Si eu abia astept s-o citesc, pare sa fie una din lecturile clasice obligatorii.

Edit: am recitit mesajul, cred ca ar trebui sa fiu la fel de atent cand scriu ca si atunci cand tu citesti :)


Ionut Cretan (ionutcretan) | 35 comments Nu-i nimic


Victor | 1334 comments Sunt la 10% si-mi place cum scrie Gogol. Placut, cu o ironie usoara dar permanenta si relaxata. Ati inceput si voi?


Elena Druță (enlilwind) | 72 comments Am citit romanul acum câțiva ani, e destul de amuzant şi colorat - mă refer la personaje. Sunt curioasă dacă în traducere se transmite aceeaşi atmosferă.


message 7: by Victor (last edited Nov 03, 2017 03:20AM) (new) - rated it 4 stars

Victor | 1334 comments Elena wrote: "Am citit romanul acum câțiva ani, e destul de amuzant şi colorat - mă refer la personaje. Sunt curioasă dacă în traducere se transmite aceeaşi atmosferă."

In traducerea din romana? L-ai citit in original sau in engleza? Mie mi se pare fluenta scrierea.


Gabriel Nita (gabrielnita) | 1133 comments Am început și eu cartea, îmi place, îmi aduce aminte de Caragiale, dar cu o ironie un pic mai temperată, mai puțin usturătoare. Dar se conturează la fel, o întreagă frescă de personaje umane și categorii sociale descrise în cheie amuzant-ironică.

De altfel autorul își descrie el însuși demersul:

"Ferice de scriitorul care nu ţine seama de tipurile ce-l plictisesc, îl dezgustă şi îl uluiesc cu jalnica lor realitate, ci se apropie doar de acelea ce vădesc alese însuşiri omeneşti; care, din noianul de figuri ce se învârtesc zi de zi împrejurul lui, şi-a ales numai câteva rare excepţii; care n-a trădat niciodată înalta inspiraţie a lirei sale; care n-a coborât din sferele lui eterice până la bieţii săi confraţi neînsemnaţi, ci, fără să atingă ţărâna, s-a dedicat, în întregime, unor personaje desprinse de tot ce-i pământesc şi pe care le înalţă tot mai sus! Minunata lui soartă e de două ori de pizmuit: el se simte între aceste personaje ca în familie; şi în răstimp, faima lui ajunge departe. A împăienjenit fermecător ochii oamenilor şi i-a ameţit; i-a măgulit cu mult meşteşug, dosind laturile triste ale vieţii şi arătându-le doar omul desăvârşit. Toţi îl aplaudă, se ţin după el şi aleargă după carul lui triumfal. E numit mare poet al lumii, plutind pe deasupra tuturor celorlalte genii ale pământului, aşa cum pluteşte vulturul pe deasupra altor zburătoare ce se avântă în înaltul văzduhului. Numai la auzul numelui lui, inimile tinere şi înflăcărate încep să bată mai tare şi ochii tuturora îi răspund, lucind înlăcrimaţi… Nimeni nu-l ajunge în putere. E lui zeu!
Alta-i însă ursita scriitorului care îndrăzneşte să scoată mai la iveală tot ce-i stă, clipă de clipă, în faţa ochilor săi, dar nu-i văzut de ochii celor nepăsători – toată tina groaznică, zguduitoare, a lucrurilor mărunte ce ne încâlcesc viaţa, toate ascunzişurile unor caractere de rând, reci şi fărâmiţate, care mişună pe drumul nostru pământesc, adesea plicticos şi plin de amărăciuni – şi care îndrăzneşte ca, prin vigoarea condeiului său necruţător, să le scoată lămurit în relief, în faţa ochilor întregului popor! El nu va culege aplauzele poporului, nu va vedea lacrimile de recunoştinţă, nici înflăcărarea unanimă a sufletelor pe care le-a tulburat; fata de şaisprezece ani, cu capul ameţit şi cuprinsă de un nobil elan, nu i se va arunca în cale; el nu se va lăsa furat de vraja dulce a propriilor sale cuvinte; în sfârşit, el nu va scăpa de judecata făţarnică şi neînduioşată a contemporanilor săi, care va socoti neînsemnate şi meschine personajele create de el cu atâta dragoste, şi-l va trece în rândul scriitorilor care jignesc omenirea, într-un colţ uitat. Ea îi va atribui cusururile eroilor înfăţişaţi de el; îi va smulge inima, sufletul şi flacăra dumnezeiască a talentului. Pentru că judecata contemporană nu va recunoaşte în ruptul capului că lentilele prin care se pot vedea aştrii şi acelea care prind mişcările gâzelor nevăzute sunt deopotrivă de minunate; pentru că această judecată nu recunoaşte că-ţi trebuie o mare pătrundere sufletească ca să zugrăveşti un tablou din viaţa celor dispreţuiţi şi să-l ridici la înălţimea unei capodopere; pentru că această judecată contemporană nu pricepe că hohotul de râs, sănătos şi entuziast, e vrednic să stea alături de cel mai avântat elan liric, şi că între acest râs şi maimuţăriile unui măscărici de bâlci e o adevărată prăpastie. Judecata contemporană nu recunoaşte toate acestea, ci va răstălmăci totul, pricină de ocară şi învinovăţire pentru scriitorul neconsacrat. [...]
Mult timp încă, sub harul unei puteri minunate, voi avea însă putinţa să merg braţ la braţ cu ciudaţii mei eroi şi să privesc toată viaţa uriaşă care goneşte mereu înainte – s-o privesc hohotind de râs în văzul tuturor, dar şi printre lacrimile pe care lumea nu le vede şi nu le ştie." (sublinierile mele)


Elena Druță (enlilwind) | 72 comments Victor, eu l-am citit în rusă. E bine că traducerea nu dezamăgeşte. Întrebam pentru că o prietenă a citit de curând 12 scaune în română şi a zis că e foarte plictisitoare cartea, pe când eu m-am distrat când am citit-o (în original).


message 10: by Gabriel (last edited Nov 03, 2017 07:04AM) (new) - rated it 4 stars

Gabriel Nita (gabrielnita) | 1133 comments Eu citesc ediția din 1963 a cărții, traducere semnată de nu mai puțin de patru nume: Tudor Arghezi, Ionel Ţăranu, Iancu Linde şi Ion Popovici. Îmi place, mi se pare cursivă și cuvintele mai vechi se ptrivesc bine atmosferei din carte. Aș fi însă curios de o comparație cu traducerea nouă, semnată la Polirom de Emil Iordache...


Victor | 1334 comments Elena wrote: "Victor, eu l-am citit în rusă. E bine că traducerea nu dezamăgeşte. Întrebam pentru că o prietenă a citit de curând 12 scaune în română şi a zis că e foarte plictisitoare cartea, pe când eu m-am di..."

Foarte tare, felicitari. Eu despre 12 scaune am o amintire foarte placuta: venind odata acasa am gasit in fata usii vecinei vreo 5-6 carti pe care voia sa le arunce. Printre ele 12 scaune si "Atitudine dispretuitoare fata de stomac", ambele de Ilf si Petrov. Le-am adoptat si in vreo saptamana le-am citit pe amandoua. Mi se pare incredibil curajul autorilor de a scrie asa cum au scris stiind faptul ca Umorul si Comunistii sunt dusmani.


Gabriel Nita (gabrielnita) | 1133 comments Victor wrote: "si "Atitudine dispretuitoare fata de stomac", ambele de Ilf si Petrov"

Nu auzisem de al doilea volum până acum. Tare coperta:



message 13: by Lavinia (new) - added it

Lavinia (laviniag) Elena wrote: "Victor, eu l-am citit în rusă. E bine că traducerea nu dezamăgeşte. Întrebam pentru că o prietenă a citit de curând 12 scaune în română şi a zis că e foarte plictisitoare cartea, pe când eu m-am di..."

Și eu am citit-o în română și nu a fost deloc plictisitoare. Depinde de mai mulți factori, probabil, inclusiv gusturi.


Elena Druță (enlilwind) | 72 comments Lavinia wrote: "Elena wrote: "Victor, eu l-am citit în rusă. E bine că traducerea nu dezamăgeşte. Întrebam pentru că o prietenă a citit de curând 12 scaune în română şi a zis că e foarte plictisitoare cartea, pe c..."

Posibil, doar că atunci când am aflat că o citește, eram super entuziasmată, pentru că eu am râs la cartea aia (ce-i drept, mai puțin ca la Vițelul de aur) și mă așteptam să-i placă și ei. Poate ține și de context... eu am văzut ecranizarea sovietică și aia se consideră a fi una dintre cele mai bune pelicule ale epocii...


Adriana | 162 comments Elena wrote: " eu am râs la cartea aia (ce-i drept, mai puțin ca la Vițelul de aur) și mă așteptam să-i placă și ei. Poate ține și de context... eu am văzut ecranizarea sovietică și aia se consideră a fi una dintre cele mai bune pelicule ale epocii"

Pentru mine, Viţelul de aur e the best. În schimb, am văzut şi filmul de care zici şi m-a dezamăgit profund. Ce-i drept, nu sunt foarte familiarizată cu cinematografia acelor vremuri, dar mi-a părut de un suprarealism penibil (nu ştiu cum să descriu altfel). Ţie ţi-a plăcut, Elena?


Elena Druță (enlilwind) | 72 comments Adriana, mi-a plăcut filmul, deşi este cam tras de păr. Se difuzează destul de des pe posturile ruseşti (mai ales dacă e ziua regizorului sau a vreunui actor din rolul principal), l-am văzut nu ştiu de câte ori... dar Ostap mi se pare foarte reuşit. şi Vițelul de aur e mult mai bun (ca poveste, personaje şi umor), dar nu ştiu de ce nu a prins la fel de bine...


Victor | 1334 comments Mi-a placut mult capitolul 6, cel despre "zgarcit". Foarte meticulos.


message 18: by Gabriel (last edited Nov 09, 2017 09:13AM) (new) - rated it 4 stars

Gabriel Nita (gabrielnita) | 1133 comments Am terminat cartea, pot zice că înțeleg foarte bine de ce Gogol și-a ars de două ori al doilea volum. :)


Victor | 1334 comments "Chiar şi corpolenţa şi vârsta lui Cicikov îi vor dăuna foarte mult: corpolenţa în niciun caz nu-i va fi iertată eroului şi, desigur, multe dintre doamne vor spune, întorcând capul: „în, ce dezgustător mai el”… 0, toate acestea îi sunt cunoscute autorului;"

Ati intalnit si voi greseala asta? Pana acum textul a fost impecabil editat pentru kindle.

Gogol planuia o continuare a "poemului"? Nu pare sa aiba nevoie de o continuare dar inca nu sunt atat de aproape de final.


message 20: by Gabriel (last edited Nov 09, 2017 09:22AM) (new) - rated it 4 stars

Gabriel Nita (gabrielnita) | 1133 comments Ba chiar a scris de doua ori continuarea, si de fiecare data a sfarsit aruncand manuscrisul in flacari. Au fost salvate doar cateva fragmente (pe care o sa le gasesti traduse in volumul de fata) si amintirile unor prieteni care il citisera.

Cat despre greseala de mai sus, eu am observat mai multe in ebook. Dar in mare parte e ok...


message 21: by Victor (last edited Nov 12, 2017 11:26PM) (new) - rated it 4 stars

Victor | 1334 comments Am terminat romanul aseara si mi-a placut. Pana si al doilea volum are partile lui bune fiindca in el Gogol a vrut sa vina totusi cu o solutie desi nu a avut tipologiile puternice din prima parte (cu una, doua exceptii). Mi s-a parut interesant ultimul capitol si ar fi putut avea potentialul de a transmite o pilda biblica despre mantuire in ton cu morala vremii dar nu a fost sa fie.

Acu nu stiu ce sa consider drept romanul "Suflete moarte": prima parte sau totul? Nota de 4 stele am dat-o pentru tot dar prima parte cred ca merita 5 stele.

Imi amintesc ca Aleksandr Solzhenitsyn l-a mentionat pe Gogol drept un scriitor de capatâi pentru realismul sovietic, pomenit ca justificare pentru schimbarile propuse de comunism si nu m-ar mira ca ei sa fi recompilat partile ulterioare are operei.

Ah si paginile despre Plyushkin mi s-au parut extraordinare, total inafara tonului senin al cartii. Inca de la inceput descrierea satului si apoi a gradinii parasite din spatele casei darapanate fac o impresie puternica si te astepti sa vezi ce urmeaza sa vezi si chiar si-asa esti surprins odata cu confuzia lui Cicikov care-l confunda pe Plyushkin cu un servitor de sex incert. Hagi-Tudose are de la cine invata.


Ionut Cretan (ionutcretan) | 35 comments Am început și eu într-un sfârșit cartea (mi-a luat cam mult să termin “Conștiința lui Zeno”) și am citit aproape două capitole, dar până acum îmi place. Descrierile lui Gogol par atât de reale încât ți se pare că este acolo lângă persoana descrisă.


message 23: by Alex (new) - rated it 2 stars

Alex (biseptol69) | 831 comments eu acum o citesc. Initial a inceput nemaipomenit, dupa 39% de carte mi se pare ca este ingrozitor de boring. Boring boring boring. Nu inteleg de ce este lumea atat de innebunita dupa cartea asta. Realismul lui peste. Clar. Foarte cool. Dar fa o poveste interesanta.


back to top