Florian Serban's Reviews > Creaționismul științific

Recenzie a cărții „Creaționismul științific”, editată de dr. Henry M. Morris (Societatea Misionară Română, 1992). Cartea este rezultatul unui proiect colectiv întreprins de Institute for Creation Research din Statele Unite și constituie un manual pentru predarea creaționismului științific în paralel cu evoluționismul. Titlul în original este Scientific Creationism, ediția din 1985. Cu toate că ediția tradusă în limba română are aproape trei decenii, multe din argumentele conținute rămân relevante.
Încă din prefață se admite faptul că manualul nu are o perspectivă neutră, ci una pozitivă, creaționismul putând să dovedească mai bine originile universului și ale omului. Ceea ce conferă relevanță cărții este faptul că de la început sunt lămurite presupozițiile cărții:
1. Profesorii și elevii parcurg totdeauna o lecție introductivă conținând cunoștințele elementare ale materiei școlare;
2. Știința se bazează pe raționamentul cauză-efect, astfel că atunci când cineva leagă efectele de cauzele imediate, va căuta și cauze mai îndepărtate și, în cele din urmă, o Cauză Primară;
3. Cunoașterea legilor/proceselor naturale necesită un studiu al originilor lor;
4. Știința are implicații/aplicații sociale: procesele sociale pot fi înțelese în contextul apariției entităților lor sociale (ex. rase umane sau culturi locale); aceste procese sunt influențate și de procese fizice, ceea ce duce la nevoia de a înțelege originea și funcționarea acestora (ex. formarea combustibililor fosili sau transmiterea informației genetice);
5. Fiecare individ are nevoie de un sentiment al apartenenței care îi este dat de concepția pe care și-o formează despre originea sa;
6. Profesorii doresc ca elevii lor să își formeze o filozofie de viață care să îi satisfacă din punct de vedere rațional;
7. O presupoziție majoră este imposibilitatea dovedirii științifice a originilor. Metoda științifică constă în observarea experimentală și repetabilitate. Prin urmare, nici un cercetător nu poate observa, nici repeta originile. Creația nu poate fi dovedită: nu are loc acum, nu este accesibilă metodei științifice, nici nu poate fi conceput un experiment științific care să descrie procesul creației. Nici evoluția nu poate fi dovedită: durata imensă și variațiile/mutațiile pentru transformarea invocată a unui organism inferior într-unul superior este fără putința de a fi măsurată efectiv; de asemenea, nici un experiment nu a putut crea artificial viață din ne-viață.
Pe baza acestor presupoziții sunt concepute următoarele șapte capitole:
1. Originea materiei ordonate, a energiei cosmice și a legilor care guvernează procesele fizice și chimice în univers și pe pământ;
2. Mutațiile genetice și aspectul lor mai degrabă dăunător decât transformator;
3. Golurile sistemice în lanțul fosilifer (așa-zisele „verigi-lipsă”);
4. Compararea modelelor uniformist și catastrofist pentru explicarea straturilor din coloana geologică (inclusiv oferirea unui model imaginar al potopului universal);
5. Metode de datare a rocilor, dovedite a fi eronate și metode de datare pe baza intensității câmpului magnetic și a proceselor naturale de evaporare sau depunere sedimentară;
6. Diferențierea netă dintre om și maimuță;
7. Ultimul capitol abordează istoricitatea pasajului din Geneza 1-11, compararea detaliilor succinte conținute de acest pasaj cu legi fizice actuale, modelul creaționist/biblic și diferitele teorii de acomodare a evoluționismului cu creștinismul.
Cartea aparține domeniului educației școlare și invită cititorul la o lectură extensivă pe tărâmul dezbaterii evoluționism-creaționism.