Călătoria printre stele ne oferă secretul nemuririi. Retras pe muntele său, un călugăr așteaptă sosirea dragonului pentru a salva sufletele unei noi lumi. Viitorul se află pe punctul de a fi distrus pentru că un călător temporal a creat un paradox. O Inteligență Artificială antrenează recruți pentru un război cosmic. Până unde poate merge corectitudinea politică? Viața lui Howard Getternbach ar fi perfectă dacă n-ar fi convins că a mai trăit cândva. Roboții încearcă să devină asemenea oamenilor, imitându-i. Prima expediție pe o planetă similară Terrei dispare fără urmă. Care va fi viața unui scriitor peste câteva decenii? Afectat de o boală incurabilă, un bogătaș reușește să-și cumpere un bilet spre Paradis.
Când povestirile sunt bune, sunt așa: după doar câteva pagini, ești imersat (ha!) în lumea făurită de autor, uiți noțiunea timpului, nu-ți mai auzi vocea din cap, ești acolo. Volumul „O lume perfectă” cuprinde 10 povestiri ca frânturi din niște lumi imperfecte, în care am pășit seară de seară cu entuziasm și curiozitate.
Melancolice, onirice, lirice, poate chiar triste pe alocuri, povestirile au, deopotrivă, o pleiadă de idei științifice, posibilități și probabilități, dileme morale sau filozofice care îți țin mintea în priză și o hrănesc. Am apreciat varietatea temelor și ideilor, dar mai ales acel fir invizibil ce le leagă – probabil stilul, scriitura, nu știu, și le face să fie un întreg. A fost bună decizia autorului de a le strânge pe toate așa, într-un volum al lor.
Mi-a plăcut trecerea de la prima povestire, „Dincolo de orizont”, la a doua, „Călugărul și dragonul”. Pentru o scurtă vreme, le-am simțit ca fiind interconectate (prin nemurire).
Dacă ar fi să-mi aleg, totuși, preferatele… să fie „Neobișnuita viață a lui Howard Getternbach”, „Petale de satori” și „Traiectorii de probabilitate”. Am simțit că-mi zbârnâie mintea, visând alături de Howard alte vieți, încercând, alături de L-L, să ajung la esența Omului sau trasând probabilități și scenarii în care politica și spiritul nostru combativ n-ar sta în calea spiritului de explorare și conviețuire. Sunt și înșirate una după cealaltă, ca pentru sufletul meu, vin și în a doua parte a volumului, cu celelalte povestiri deja așternute, ca și cum ar pava calea.
Aș recomanda volumul oricăror iubitori de povestiri și proză scurtă, SF ori ba, căci ideile abordate pot cu ușurință să transcendă genul. — Nu știu de ce nu „sar” de îndată să citesc și alte cărți ale autorilor pe care-i descopăr și care-mi plac. Am citit Vraciul de pe norul interior în urmă cu mai bine de un an și jumătate. Știam, deci, că mă voi înțelege bine și cu alte povești scrise de Lucian Dragoș Bogdan. Abia acum însă am ajuns la acest volum. Într-un fel, știu că fiecare carte își are timpul său, am învățat să nu forțez lecturi. Cred că amânarea asta vine dintr-o dorință de a păstra lucrurile bune pentru mai târziu, să țină mai mult. Cred. Dar nu recomand să faceți ca mine. :)
Un volum de povestiri sci-fi, scurte dar cu impact, de la AI la nemurire sau un viitor îndepărtat. Perfect pentru iubitorii acestui gen.
Mi-au plăcut povestirile deși nu toate mi-au intrat sub piele. Unele m-au făcut să uit de prezent, dar cele care au fost pline de explicații sf m-au pierdut 😅 E un risc pe care mi-l asum la orice carte sci-fi citită. Dar, per total, a fost o experiență faină, mi-am luat doza de sci-fi pentru o perioadă. Două povestiri mi-au plăcut mult: Dincolo de orizont Tratament nediscriminatoriu Le-am citit cu mare interes, una mai serioasă, cealaltă mai lejeră, s-a lăsat cu râs!
Sunt nemuritor. Pășesc de la o stea la alta așa cum un om obișnuit pășește dintr-o cameră în cea alăturată. În timp ce eu fac un pas, pentru acel om trec zeci de ani în care a păşit, zi de zi, între limitele lumii sale. Universul mi s-a deschis şi am ajuns dincolo de orizont, într-un prezent perpetuu interzis muritorilor de rând. Dincolo de orizont nu mai există timp sau spaţiu. Universul îmi aparține. Sunt nemuritor. Și nu sunt singurul.
Prea multă știință și prea puțin accent pe personaje, din punctul meu de vedere. Multe idei mi s-au părut interesante și cred că ar fi putut fi dezvoltate într-un roman sau măcar într-o nuvelă, în schimb au fost prezentate foarte pe scurt. Recomand însă volumul celor pasionați de hard SF, cu siguranță vor găsi aici teorii surprinzătoare.