Poveṣtile abordează subiecte ofertante, dar aş prefera ca autorul să nu mai dădăcească atâta cititorul, să îl lase să priceapă singur tâlcul. Ar merge ca poveştile să fie şi nițel mai scurte (cea cu bunica a fost ok ca lungime, restul ar fi meritat să fie editate un pic). Ah, şi aş renunța la a mai promova gândirea pozitivă ca tratament pentru orice, inclusiv boli etc. Da, o atitudine optimistă ajută, dar rareori e suficientă.