Goodreads helps you keep track of books you want to read.

Start by marking “„Republica de la Ploiești“ și începuturile parlamentarismului în România” as Want to Read:

Other editions

Enlarge cover

Rate this book

Clear rating

1 of 5 stars 2 of 5 stars 3 of 5 stars 4 of 5 stars 5 of 5 stars

Open Preview

„Republica de la Ploiești“ și începuturile parlamentarismului în România

Silvia Marton

3.80 · Rating details · 15 ratings · 1 review

„«Republica de la Ploiești» a intrat în limbajul comun ca un alt nume dat eșecului comic şi nepotrivirii mijloacelor cu scopul idealizat. Dacă îl reducem la acțiunile din ziua de 8 august 1870, episodul poate fi cu greu eliberat din registrul în care l-a fixat Caragiale. Mișcarea trebuie abordată însă în contextul anilor 1866–1871. Cu tot eclectismul şi incoerențele ei, a „«Republica de la Ploiești» a intrat în limbajul comun ca un alt nume dat eșecului comic şi nepotrivirii mijloacelor cu scopul idealizat. Dacă îl reducem la acțiunile din ziua de 8 august 1870, episodul poate fi cu greu eliberat din registrul în care l-a fixat Caragiale. Mișcarea trebuie abordată însă în contextul anilor 1866–1871. Cu tot eclectismul şi incoerențele ei, a existat o gândire politică antidinastică, republicană şi «democrată» care trebuie pusă în lumină. Este ambiția acestui volum, un eseu asupra ideilor politice ale vremii și asupra modului în care actorii episodului republican își explică acțiunile și deciziile.
Mişcările antidinastice şi republicane iniţiate de liberalii radicali munteni («roșiii») relevă, de fapt, existența unei profunde crize constituţionale. Prin ideile-cheie pe care le apără cu convingere – supremaţia constituţiei, dreptul poporului de a se opune despotismului, suveranitatea poporului, limitarea prerogativelor executivului, responsabilitatea miniştrilor în faţa majorităţii din Cameră, legislativul monocameral, urgenţa unui nou 1848 la 1870, garantarea libertăţilor politice, neamestecul străinilor în afacerile interne şi afirmarea suveranităţii interne şi externe a statului –, «roșiii» cultivă conflictul şi îl consideră legitim. Ei nu sunt teoreticieni ai politicului, dar gândesc politic, dezbat politica și sunt oameni ai acțiunii.
«Republica de la Ploieşti», punctul culminant al seriei de acţiuni republicane, devine astfel revelatorul unui anumit tip de republicanism parlamentar și al unei dinamici instituționale și electorale ce permite așezarea parlamentarismului. De aceea, nu putem reduce ideile actorilor de la 1870 şi practicile lor electorale la simple interese conjuncturale și nici la registrul comic al lui Caragiale. «Roşiii» merită cu prisosinţă să fie luaţi şi în serios.“ (Silvia MARTON)

Ilustrația de pe copertă:„Arborele discordiei“, caricatură din Ghimpele, 17 decembrie 1867 (cu textul însoțitor „Cu frica lui Dumnezeu, cu credință și cu amor de țară să vă apropiați“). Printre personaje, Ion Brătianu, C.A. Rosetti, Ion Ghica, Beizade Mitică, Lascăr Catargiu și Manolache Costache Epureanu. ...more

Get A Copy

Paperback, 312 pages

Published May 2016 by Humanitas

More Details... Edit Details

Friend Reviews

To see what your friends thought of this book, please sign up.

Reader Q&A

To ask other readers questions about „Republica de la Ploiești“ și începuturile parlamentarismului în România, please sign up.

Be the first to ask a question about „Republica de la Ploiești“ și începuturile parlamentarismului în România

Lists with This Book

În şalvari şi cu işlic. Biserică, sexualitate, căsătorie şi d... by Constanţa Vintilă-Ghiţulescu

Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi... by Constanţa Vintilă-Ghiţulescu

România medicilor by Constantin Bărbulescu

Patimă și desfătare by Constanţa Vintilă-Ghiţulescu

Societate & civilizaţie

8 books — 2 voters

More lists with this book...

Community Reviews

Showing 1-30

Average rating 3.80 ·

Rating details

· 15 ratings · 1 review

More filters

Sort order

Start your review of „Republica de la Ploiești“ și începuturile parlamentarismului în România

Nov 07, 2016 Fencekicker rated it liked it

Cartea mi s-a părut un pic confuză, încă din titlu. "Republica de la Ploiești", dar de fapt nu e vorba numai despre ea; subtitlul e mai potrivit - "începuturile parlamentarismului în România". Ni se explică la începutul cărții care e, de fapt, subiectul: gruparea liberal-radicală (a "roșiilor") din jurul lui Ion Brătianu și C.A. Rosetti, doctrina și ideile ei în anii de început ai lui Carol I.

Dacă am înțeles bine, autoarea a decis că e nevoie de o nouă perspectivă pentru că "roșiii" au rămas în Cartea mi s-a părut un pic confuză, încă din titlu. "Republica de la Ploiești", dar de fapt nu e vorba numai despre ea; subtitlul e mai potrivit - "începuturile parlamentarismului în România". Ni se explică la începutul cărții care e, de fapt, subiectul: gruparea liberal-radicală (a "roșiilor") din jurul lui Ion Brătianu și C.A. Rosetti, doctrina și ideile ei în anii de început ai lui Carol I.

Dacă am înțeles bine, autoarea a decis că e nevoie de o nouă perspectivă pentru că "roșiii" au rămas în istorie mai ales prin miștoul crunt la care i-a supus Caragiale. Totuși, miștoul a rămas mai degrabă legat de republica de la Ploiești, zic eu - Brătianu Sr are o imagine destul de bună, cred, nici Rosetti nu e tocmai șifonat... Să nu uităm că pe ultimul, Eminescu îl poreclise "broscoiul", din cauza ochilor bulbucați (hihi), dar nu cred că a avut vreun impact. Deci nu știu dacă aveau neapărat nevoie să fie apărați, sau "reabilitați".

Poate e și un fel de a aborda un subiect - încercând să echilibrezi perspectiva care a rămas, căutând o "perspectivă de mijloc" între a-i considera ridicoli și a le face hagiografia. Dar cum găsești perspectiva respectivă e o chestie de fler, care din păcate cred că i-a scăpat doamnei Marton, care pare să fi luat abordarea prea schematic. Ridicolul "republicii" nu vine doar de la Caragiale, ci din mărturii de la fața locului, redate chiar în carte. Conspiratorii, "ca să nu dea de bănuit", au chefuit cu lăutari până dimineață. Un muncitor de la telegraf relatează că erau foarte beți când au venit să ocupe clădirea, au cerut mâncare și băutură, după care au adormit. Nu mai zic de faptul că au pornit puciul mai devreme decât trebuia, din motive nu tocmai clare - ori n-au apucat să-i spună șefii lui Candiano-Popescu că se amână, ori a vrut el să se facă de râs.

Și în alte părți, schema autoarei dă greș: din informațiile relatate în carte, văd o legătură foarte strânsă între zburarea "roșiilor" de la guvernare și trezirea sentimentului antidinastic în rândul lor, deși ea încearcă să ne convingă că nu e chiar așa. Mă tem că oricât am încerca să fim echilibrați, nu e cazul să fim naivi. Brătianu o fi fost el genul pragmatic, dar chiar și Rosetti, cel mai atașat de ideologie dintre lideri, a renunțat la a-l combate pe Carol; nu mai zic de Candiano-Popescu, care a ajuns adjutant al lui Carol. Poate doar Carada să fi fost mai consecvent în a-l evita pe Carol (dar nu și în a refuza posturile pe care acesta i le-a oferit). Discuția despre ideologie este naivă și numai dacă o corelăm cu capitolul despre alegeri, în care aflam cum bătăuși plătiți, prefecții și ministrul de Interne se ocupau să "iasă cine trebuie". Dealtfel, alegerile din 1867, cu Brătianu la Interne, inaugurează la scară largă sistemul prin care guvernul câștigă alegerile cu sprijinul prefecților.

Totuși, pot spune că am aflat multe lucruri interesante despre perioada 1866-1871 și despre sistemul politic de atunci; se vorbește despre diferitele grupări, despre sistemul electoral (cu cele 4 colegii), despre cum se țineau alegerile... Totuși, o perspectivă mai echilibrată ar fi de găsit în altă parte, probabil - sunt trimiteri la destule alte cărți care tratează perioada. Personal, am senzația că Partidul Consevator a fost mai neglijat de posteritate decât "roșiii"... ...more

flag Like · see review