Goodreads helps you keep track of books you want to read.
Start by marking “Introducere in nihilismul nietzschean” as Want to Read:
Introducere in nihilismul nietzschean
Enlarge cover
Rate this book
Clear rating
Open Preview

Introducere in nihilismul nietzschean

by
4.73  ·  Rating details ·  11 ratings  ·  2 reviews
"Nu există nici o umbră de îndoială (sintagmă psihanalizabilă în siajul discursului generat de părintele lui Zarathustra) că Friedrich Nietzsche se numără atât printre cei mai adulaţi, cât şi printre cei mai huliţi gânditori din istoria filosofiei. Acest fapt îi garantează o poziţie unică între virtuozii reflecţiei, cu toţii membrii unei confrerii spirituale prea adesea co ...more
Paperback, 132 pages
Published October 2012 by Aius

Friend Reviews

To see what your friends thought of this book, please sign up.

Reader Q&A

To ask other readers questions about Introducere in nihilismul nietzschean, please sign up.

Be the first to ask a question about Introducere in nihilismul nietzschean

This book is not yet featured on Listopia. Add this book to your favorite list »

Community Reviews

Showing 1-41
4.73  · 
Rating details
 ·  11 ratings  ·  2 reviews


More filters
 | 
Sort order
Oliviu Craznic
Dec 04, 2017 rated it it was amazing
Doctor în Filosofie, Ștefan Bolea prezintă, analizează, comentează și, unde este cazul, interpretează trei concepte filosofice nietzscheene esențiale: „voința de putere” - „supraomul” - „eterna reîntoarcere a identicului”, așa cum se desprind acestea, în principal, din două lucrări ale nihilistului german: „Voința de putere” (despre care aflăm că nu era destinată publicării, cel puțin nu în această formă, și, prin urmare, nu își atinge întreg potențialul) și „Așa grăit-a Zarathustra”.
Pesimismul
...more
Ana-Maria Negrilă
Dec 09, 2018 rated it it was amazing
O lucrare extrem de interesantă pentru cei care doresc să pătrundă în intimitatea unui mare filosof - despre Frederic Nietzsche, despre universul său și viziunea sa asupra vieții și societății.
Cristian Ermurache
rated it it was amazing
Apr 15, 2014
Brainarchy
rated it it was amazing
Jan 03, 2013
albatrosss
rated it really liked it
May 23, 2019
Soltanici Mihaela
rated it it was amazing
Apr 27, 2014
luk
rated it it was amazing
May 25, 2015
Bogdan Liviu
rated it liked it
Jan 17, 2013
Ştefan Bolea
Nov 04, 2012 rated it it was amazing  ·  (Review from the author)
Shelves: my-books
Horia Patrascu
rated it it was amazing
Nov 17, 2013
Amon
rated it it was amazing
May 25, 2013
Anibalector
marked it as to-read
Nov 04, 2012
Irina
marked it as to-read
Jan 03, 2013
Nicolae
marked it as to-read
Jan 17, 2013
Carmen
marked it as to-read
Feb 20, 2013
Cătălina Gromov
marked it as to-read
Apr 11, 2013
Ysul
marked it as to-read
May 29, 2014
Măria
marked it as to-read
Nov 13, 2014
Lili
marked it as to-read
Nov 27, 2014
Lauraasasina
marked it as to-read
Jan 09, 2015
Andrei
marked it as to-read
Sep 21, 2015
Daniel I.
marked it as to-read
Nov 14, 2015
Alexandru
marked it as to-read
Feb 05, 2016
Miriam Del Mar
marked it as to-read
Feb 08, 2016
Mihai Pandemonium
marked it as to-read
Jun 07, 2016
Lorena Diana
marked it as to-read
Apr 09, 2017
Lenore
marked it as to-read
Aug 05, 2017
Timeea Ramona
marked it as to-read
Dec 02, 2017
Răzvanul Mirică
marked it as to-read
Dec 04, 2017
Daria Georgiana
marked it as to-read
Dec 04, 2017
Loredana
marked it as to-read
Dec 04, 2017
anotherjesus
marked it as to-read
Dec 05, 2017
Bianca Dorcu
marked it as to-read
Dec 05, 2017
Florin Badea
marked it as to-read
Dec 10, 2017
Diana Lacusteanu
marked it as to-read
Dec 24, 2017
Simina
marked it as to-read
Jan 10, 2018
Dela Iovan
marked it as to-read
Jan 16, 2018
Berghila Elena
marked it as to-read
Jun 24, 2018
Alexandra Ale
marked it as to-read
Jun 24, 2018
Aoi Hana
marked it as to-read
Aug 20, 2018
Antonia
marked it as to-read
Nov 03, 2018
There are no discussion topics on this book yet. Be the first to start one »
108 followers
Ştefan Bolea lives in Cluj-Napoca, Romania and is the co-founder and the editor in chief of the Romanian e-zine EgoPHobia.
He earned PhDs in both Philosophy and Literature from the University of Cluj-Napoca, Romania and has won research fellowships in Oslo, Copenhagen, Munich, Paris and Vienna. He also has two BA's in Philosophy and European Studies and one MBA in American Studies. He is the recip
...more
“«Pesimismul modern este o expresie a inutilității lumii moderne», cauzele lui de apariție fiind: 1) faptul că instinctele cele mai puternice ale vieții au fost calomniate; 2) faptul că omul înțelege sinteza indestructibilă a instinctelor cu viața și se întoarce spre viață; 3) cei mai mediocri prosperă iar specia superioară decade; 4) individul ezită și se supune în fața «mașinăriei monstruoase» numită civilizație.” 3 likes
“Definiţia durerii poate fi sistematizată astfel:
1. Prin ea se exteriorizează o judecată, în care s-a acumulat experienţa; 2. specificul ei este un şoc în sistemul nervos, care provoacă un dezechilibru; 3. este ea însăşi o reacţie, nu este cauza unei alte reacţii.
1. «În sine nu există durere. Nu rana este cea care doare; experienţa cu privire la consecinţele nefaste pe care le poate avea o rană» provoacă durerea. Cu alte cuvinte, obişnuinţa, prin care am învăţat să percepem durerea, este cea care judecă. Rana este secundară, exerciţiul durerii este cel care îşi spune cuvântul. Analiza lui Nietzsche este inventivă: mai degrabă comportamentul nostru (prin habitudini, dezvoltate din experienţă) transmite senzaţia de durere (nu rana efectivă). Ar fi interesant de investigat cum am reacţiona efectiv la durere, dacă obişnuinţa şi comportamentul nu ne-ar dicta că trebuie să plângem, să ne contorsionăm, să tremurăm atunci când ne-am lovit.
2. «Specificul autentic al durerii este întotdeauna îndelunga cutremurare, vibraţia ulterioară – determinată de un şoc înspăimântător. [...] De fapt nu suferim datorită cauzei durerii (a unei leziuni oarecare, de pildă), ci datorită dezechilibrului
îndelungat ce apare ca urmare a acelui şoc.» Din acest fragment, putem izola elementul ştiinţific de cel biografic, deşi ele sunt complementare. «Cutremurarea» şi «vibraţia» (angoasa este subliniată auditiv), pe scurt «dezechilibrul» este consecinţa unui «şoc». Nici acum rana nu impune durerea, ci dezechilibrul
provocat de şoc induce suferinţa.
3. «Dacă se observă corect, reacţia apare în mod vădit anterior senzaţiei de durere. [...] Mai degrabă eu disting cât se poate de clar că întâi apare reacţia piciorului spre a evita căderea, iar apoi, la un interval de timp apreciabil, devine subit perceptibilă un fel de undă dureroasă în regiunea frontală.» Nietzsche demontează o veche prejudecată, prin care se afirma că durerea este cauza unei
reacţii. Analizând retardul dintre o reacţie de autoconservare şi senzaţia de durere, filosoful respinge o interpretare de tip cauză/efect. Mai degrabă durerea este o «reacţie», mişcarea contrară constând într-o altă reacţie (cele două avându-şi «sursa
în două locuri diferite.»). În concluzie, «diminuarea sentimentului de putere» nu ţine de «esenţa durerii». Se ajunge la distincţia dintre plăcere şi durere, de la care s-a început. Rezumând, durerea este o «maladie» (plăcerea – nu), cele două stări nu sunt
dialectice, durerea este un obstacol care asigură prin contrast creşterea puterii (la fel cum plăcerea însoţeşte sentimentul predominant al puterii). Înţeleg necesitatea respingerii durerii ca epifenomen în contextul unei teorii a voinţei de putere, dar nu ştiu dacă ea este justificată. Schopenhauer, atunci când îl parodiază pe Leibniz, spunând că trăim în cea mai rea din lumile posibile, chiar
dacă este agresiv şi excesiv, are dreptatea de partea lui. Din punctul de vedere al lui Schopenhauer, durerea este de netrecut: nu poate fi negată şi nu poate fi transcesă.
Nietzsche demonstrează că există stări în care durerea, dacă nu dispare, poate fi amânată. Cu alte cuvinte, semnalul indus de şoc – întârzie. Cazul durerii predormale îi dă dreptate. În cazul unei răni sau în cazul unei altercaţii violente excesul de adrenalină mută conştiinţa pe o altă frecvenţă. Durerea este diluată, este înşelată, doar pentru a reveni în forţă, atunci când este momentul ei. Ceva asemănător voinţei de putere, dacă putem folosi această metonimie pentru un proces neurologic se exprimă în locul durerii. Durerea este astfel transgresată, temporar. Cu toate acestea, durerea efectivă (în tortură, de exemplu) are imediatul ei. Nu este necesar să-l citim pe Cioran să actualizăm ramificaţiile culturale ale unei teorii ale durerii – judecata empirică poate să suplinească cunoştinţa durerii, care este universală.”
2 likes
More quotes…