Tintoretto furiosul (II)

"(…) O nelinişte bizară te cuprinde. Fără să pricepi de ce, începi să crezi că gondolierul nu glumeşte. Aproape te sperie perspectiva de a-l vedea pe Tintoretto la el acasa, la patru secole dupa ce si-a pictat privirea stranie, de o provocatoare fixitate, din autoportrete, care te întreaba parcă: "Aşadar, ce e viaţa ?" Constrans, niciodată nu răspunzi ce trebuie. Te simţi stanjenit, încolţit, faci un pas înapoi, cu gandul la sfanta linişte confortabilă a clasicilor care nu te somează astfel. ...