Andreea Ignat's Blog, page 3

Ce cărți am citit în luna februarie

Ai nevoie de puțină inspirație pentru a alege următoarele lecturi de pe lista ta? Uite, ai mai jos lista mea lunară de cărți pe care le-am citit în luna precedentă.

Februarie a însemnat pentru mine 10 cărți bune, însumând 3420 de pagini. Iar lista arată cam așa! Dă click pe titlu ca să citești recenzia:

The Golden Book of Romanian Public Relations
Sașenka
Popular
Prieteni buni, dușmani aprigi
Povești de seară pentru fete rebele
Trei săptămâni, cu trei copii
Albastru pur
Lagom
Inimi chimice
Femeia din Orient Express

Hai, să avem în Martie o lună plină de soare și de cărți bune!

Citește și Ce cărți am citit în luna ianuarie!

 

 

The post Ce cărți am citit în luna februarie appeared first on Andreea Ignat.

Tot ce trebuie să știi despre a fi popular în ziua de azi

Creatorii de hituri a fost de departe cea mai bună carte de profil din 2017. Ei bine, Popular este un fel de continuare a ei și încă una foarte faină. Autorii sunt diferiți, dar la fel de atractivi ca stil, ca documentare, ca prezentare a informației. Și amândoi tratează un subiect atât de… popular în ziua de astăzi – popularitatea!

Popular. Puterea atractivități într-o lume obsedată de statut este scrisă de Mitch Prinstein, un tip care nu a fost tocmai popular în copilăria și în adolescența lui. A fost un copil sărac, căruia îi era rușine să recunoască acest lucru în fața celorlalți copii. Era sensibil și studios, lucru care nu l-a ajutat deloc să fie popular printre puștii din jurul său. A muncit de mic, ca să își poată ajuta mama cu bani, lucru care l-a ajutat să se maturizeze mai repede, să înțeleagă care sunt lucrurile cu adevărat importante în viață și, mai ales, să observe tiparele oamenilor, atât cei populari, cât și cei ca el, mai puțin populari. Acum este doctor certificat în psihologia clinică a copilului și adolescentului, profesor de psihologie și neuroștiințe și director al catedrei de Psihologie Clinică a Universității Carolina de Nord din Chapel Hill. Pe scurt, predă cursuri de popularitate studenților, iar sala sa este mereu plină de tineri care vor să afle cum stă treaba cu popularitatea. În plus, toate cercetările lui au devenit imediat virale, pentru că ridică niște puncte de vedere fascinante, foarte bine argumentate și foarte atractiv scrise.

„Societatea a devenit obsedată de statut și de toate capcanele acestuia – faima, puterea, averea și celebritatea -, cu toate că studiile sugerează că exact asta ar trebui să evităm dacă ne dorim să încurajăm o cultură a bunătății și a mulțumirii sufletești.”

Prinstein își începe cartea cu „tipurile de popularitate”, lucru care m-a atras din prima, pentru că majoritatea oamenilor nu se gândesc că pot exista mai multe tipuri de oameni populari: acceptați, controversați, medii, neglijați și respinși. În general, popularitatea este acel ceva fain pe care îl au toate celebritățile și care este dorit de toți ceilalți. Dar se pare că lucrurile nu stau chiar așa, pentru că popularitatea poate fi și negativă și poate aduce cu ea multe efecte nu foarte plăcute.

Prinstein face marea diferență între statut și atractivitate și ne explică, pentru fiecare în parte, cum stă treaba cu popularitatea și cu răspunsurile la întrebările despre capcanele popularității: Cât de departe suntem dispuși să mergem pentru statut?; Oare le-am acordat un statut prea înalt unora dintre semenii noștri?; Este exagerată dorința noastră de statut?; Statutul ne va face fericiți?

„Adevărul este că toți ne dorim să avem un anumit statut. Este o consecință naturală a neurochimiei și a istoriei dezvoltării noastre. Este perfect normal să ne bucurăm de recompense sociale – să simțim euforia statutului ridicat – și să căutăm și mai multe. Dar, când începem să vânăm excesiv un statut înalt, putem da de bucluc.”

Aflăm chiar că există un tipar al etapelor prin care trec persoanele cu statut ridicat: Euforia; Sentimentul că ești copleșit; Resentimentele; Dependența; Scindarea; Singurătatea și depresia; Dorința de ceva diferit. Pe scurt, statutul nu este neapărat ceva de dorit! În plus, studiile au demonstrat că oamenii care își doresc recompense extrinseci (avere, faimă, putere, frumusețe) sunt cei mai predispuși la nemulțumire, anxietate și depresie. În schimb, cei axați pe recompense interne (relații afectuoase, dezvoltare personală, ajutorarea celorlalți) sunt mult mai fericiți, plini de vitalitate, încrezători în sine și mai sănătoși fizic.

Cartea continuă cu ideea de turmă de dragul popularității și cu greșeala oamenilor de a asocia popularitatea cu calitatea. Apoi, Prinstein aduce în discuție atractivitatea și importanța ei de-a lungul vieții:

„Există un factor anume care are o putere remarcabilă de a prezice traiectoria în viață. Prezice care copii vor avea succes. Prezice care angajați vor reuși. Prezice chiar și cine se va bucura de relații romantice mai satisfăcătoare și de o sănătate fizică mai bună. Acest factor este atractivitatea – nu statutul. Oamenii atractivi nu sunt doar percepuți ca fiind mai pricepuți în meseria lor, mai mulțumiți, mai fericiți și mai împliniți. Ei chiar sunt așa. Motivul este că oamenii atractivi trăiesc într-o lume diferită de cea locuită de semenii lor dezagreabili. Este o lume creată chiar de ei și produce o reacție în lanț de experiențe care le modelează viețile în moduri semnificative.”

Acum, poate vă întrebați cum sunt acești oameni atractivi. Ei bine, conform cărții Popular și a tuturor studiilor în domeniu, oamenii populari sunt cei care cooperează, sunt săritori, împart ceea ce au, respectă regulile, sunt bine adaptați, sunt deștepți și nu o fac pe deștepții, sunt de cele mai multe ori într-o stare de spirit bună, sunt capabili oricând să susțină o conversație, se asigură că îi lasă și pe ceilalți să vorbească, sunt creativi și nu produc tulburări în cadrul grupului.

În ultimele două capitole, Preinstein tratează două perioade importante din trecutul oricărui om: adolescența petrecută la liceu și copilăria marcată de părinți și relațiile sociale de la grădiniță și școală. Ultimul capitol chiar e recomandat pentru toți părinții, pentru că răspunde multor întrebări importante: Pot mami și tati să influențeze popularitatea copilului? Cum? Ar trebui să o facă?

„Indiferent de trecutul nostru, toți avem o șansă să devenim mai atractivi – de fapt, poate sute de șanse în fiecare zi. Pentru a face asta, este nevoie să renunțăm la ideile adolescentine despre ce este „cel mai popular” și să revenim la ceea ce am învățat în copilărie. Să punem atractivitatea mai presus de statut înseamnă să alegem să ne ajutăm semenii în loc să ne satisfacem doar propriile nevoi, să le arătăm mai mult interes celorlalți în loc să ne luăm la întrecere pentru mai multă atenție și putere și să cultivăm mai degrabă relațiile decât „aprecierile”. Înseamnă să alegem să îi ajutăm pe ceilalți să se simtă incluși și bine-veniți, în loc să ne simțim noi superiori. De asemenea, pentru a deveni mai atractivi este nevoie de autoreflecție. Nu este ușor să analizăm posibilele distorsiuni ale percepțiilor și presupunerilor noastre cele mai profunde, dar, dacă facem asta, deschidem o ușă spre o viață mult mai fericită.”

Acum înțelegeți de ce iubesc cartea asta și de ce v-o recomand din inimă! O găsiți pe site la Editura Publica, în secțiunea Noutăți, pentru că e una dintre cărțile noi-nouțe din 2018!

Foto: burakdemir.tk

The post Tot ce trebuie să știi despre a fi popular în ziua de azi appeared first on Andreea Ignat.

Sunt Andreea Ignat și NU am talent la scris!

Știu, știu, știu! O să spuneți că am înnebunit de-a dreptul! Cum adică să nu am talent la scris, când eu îmi câștig, până la urmă, pâinea din scris? Cum o să se mai înghesuie oamenii să primească texte de la mine pe bani, dacă eu susțin sus și tare că nu am, dom`le, talent la scris? Bine, hai că vă explic, ca să vă liniștiți că nu am luat-o razna! Cel puțin nu de tot! Încă!

Ok, toată lumea îmi spune că am talent la scris! Primesc aproape în fiecare zi feedbackuri și mesaje de la cititorii mei și de la clienții mei, care îmi transmit în mare cam aceeași idee: „Se vede că ai talent la scris!”. Bineînțeles, toate cuvintele lor mă ung la suflet și mă ajută să scriu tot mai mult și mai bine. Dar… mi-am dat eu seama, citind toate aceste feedbackuri și analizând un pic traiectoria mea profesională, că nu e neapărat vorba despre talent „în propoziție”. Poate ziceam că am talent când eram la liceu și scriam cu pieptul umflat la ziarul școlii. Sau când eram la facultate și aveam deja joburi în scriitură. Dar dacă mă uit acum la textele de atunci, îmi pun mâinile în cap, pentru că e clar că le lipseau ceva: exercițiul! Și cu siguranță voi spune același lucru despre textele mele de acum peste 10, 20, 30 de ani, cât m-o mai ține „penița”. Pentru că atunci voi avea și mai mult exercițiu.

Nu am ajuns aici doar cu talent! Sunt de părere că degeaba ai talent, dacă nu îl „condimentezi” cu pasiune și, mai ales, cu perseverență! Se știu atâtea cazuri de oameni care au descoperit la diferite vârste că le place să facă ceva anume. Până ce nu încerci, nu ai de unde să știi dacă îți place ceva! Mulți vor spune că degeaba încearcă, pentru că nu sunt buni la asta. Hai să vă spun un secret: Nimeni nu e bun la început! Nu i-a ieșit nimănui din prima și majoritatea oamenilor au reușit pe parcurs să ajungă la nivelul dorit. Cum au reușit? Nu au renunțat la visul lor, la pasiunea lor, la obiectivul lor! Au exersat în fiecare zi! Până și cei mai mari sportivi, artiști sau profesioniști în diferite industrii sunt la un nivel înalt acum pentru că au lucrat în fiecare zi la ei și la „talentul” lor.

Este o întâmplare reală pe care o tot povestesc în discursurile mele sau în trainingurile de dezvoltare personală și care se potrivește de minune cu articolul meu de azi. Un mare CEO din State angajează o nouă secretară. O roagă să întocmească o scrisoare pentru un partener de afaceri, îi dă ideile care trebuie să se regăsească în text și îi spune să îi aducă scrisoarea să o citească, atunci când e gata. După ce termină de scris, secretara îi aduce scrisoarea. Șeful îi spune să o lase pe birou și să se întoarcă la muncă. După vreo jumătate de oră, o cheamă din nou în birou și îi spune să mai lucreze un pic la scrisoare, pentru că… îi mai trebuie ceva. Femeia ia scrisoarea, o recitește și începe să o rescrie. O aduce din nou la șeful ei, acesta îi spune iar să o lase pe birou și să se întoarcă la muncă. După vreo altă jumătate de oră, faza se repetă. Și se repetă așa de vreo zece ori. Într-un final, secretara vine cu scrisoarea și cu speranța că acum e în sfârșit ceea c trebuie. Șeful se uită la femeie, îi spune să i-o înmâneze și o anunță cu zâmbetul pe buze: „Acum am să o și citesc!”. Șocată să afle că până atunci șeful ei nici măcar nu s-a sinchisit să îi citească textul, dar a pus-o să rescrie de 10 ori scrisoarea, femeia a înțeles totuși că ultima variantă era net superioară primei forme. Lecția ei din acea zi s-a încununat cu mesajul pe care șeful ei îl avea scris pe plăcuța de pe biroul lui: „Perseverează! Perseverează! Perseverează!”.

Știm toți celebrele vorbe ale lui Confucius care spun că dacă faci ceea ce îți place, nu vei mai munci o zi în viața ta! E drept și o cunosc și eu prea bine! Când scriu, nu simt că muncesc așa cum percepe lumea munca în general. E sentimentul minunat pe care îl ai atunci când știi că lași ceva bun în urma ta, că faci ceea ce îți place și dai 100% din tine. Ce a uitat Confucius să menționeze la vremea lui este perseverența. Pentru că fără perseverență, fără exercițiu, fără pasiune, riști să nu te mai dezvolți, să nu mai fii chiar atât de bun precum credeai că ești și să rămâi, din păcate, în zona de confort.

Așa că pot să spun că nu am neapărat talent la scris. Dar am o pasiune nestăvilită pentru scris, iubesc să scriu și exersez asta în fiecare zi! Rezultatul muncii mele nu este doar talent pur. Este muncă, este pasiune, este exercițiu! Faceți și voi ceea ce vă place și exersați în fiecare zi pentru pasiunea voastră! Pentru că puteți și voi să vă duceți visul și pasiunea acolo unde vi le doriți! Și nu uitați: perseverați, perseverați, perseverați!

Foto: Fotograf Irina Mocanu Studio

The post Sunt Andreea Ignat și NU am talent la scris! appeared first on Andreea Ignat.

[Pe limba ta] Nou-născuți sau noi-născuți? Nouă-nouță sau nou-nouță?

După ce am scris pe Facebook că am primit Femeia din Orient Express, o carte „nouă-nouță” de la Editura Nemira, cineva m-a întrebat dacă chiar așa se scrie. Știa varianta „populară” și, evident, greșită, cum că o carte poate fi „nou-nouță”, așa că șocul a venit de la sine când i-am zis că, de fapt, corect este „nouă-nouță”. Și uite așa ne-am mai făcut cu un articol de vineri la rubrica Pe limba ta.

„Nouă-nouță” presupune repetarea unui cuvânt cu scopul de a accentua o idee, o calitate. Spunem despre o carte, o rochie sau o mașină că este „nouă-nouță”, nu „nou-nouță”. Greșeala făcută de mulți români vine de la sintagma „nou-născut”, care preia adesea și ea multe forme greșite: noi născuți, nouă-născută, noi-născuții etc.

Dacă sunteți încă în ceață și nu mai știți ce e corect și ce nu, dar nici nu vreți explicații științifice, vă las mai jos toate formele corecte:

Carte nouă-nouță
Cărți noi-nouțe
Pantof nou-nouț
Pantofi noi-nouți
Fetiță nou-născută
Fetițe nou-născute
Băiețel nou-născut
Băieței nou-născuți

Așadar, toți bebelușii de la maternitate sunt nou-născuți, și nicidecum noi-născuți! Pentru că „nou” are sens de recent, proaspăt. Practic, așa cum nu spunem „copii recenți născuți” sau „copii proaspeți născuți”, ci „copii recent născuți” sau „copii proaspăt născuți”, tot așa folosim și expresia „copii nou-născuți”.

În cazul „nouă-nouță” sau „noi-nouți”, nu mai vorbim despre lucruri recente, ci pur și simplu de lucruri foarte noi. Este vorba de repetare, cu scop de accentuare a calității, cum spuneam mai sus. De exemplu, vom spune „o înghețată bună-bună” sau „o înghețată bună-bunuță”, și nu „o înghețată bun-bunuță”. Ei, la fel e și cu nouă-nouță! Ați înțeles acum?

Foto: videoblocks.com

 

The post [Pe limba ta] Nou-născuți sau noi-născuți? Nouă-nouță sau nou-nouță? appeared first on Andreea Ignat.

Dă la o parte ce e în plus și păstrează doar ce îți aduce bucurie!

Am aflat cum stau suedezii la capitolul cultură, emoție, sănătate și mâncare, așa că e timpul să mergem mai departe și să vedem modelul lor de bune practici în ceea ce privește frumusețea, moda, designul și viața socială. Și nah, mă știți pe mine cum sunt când vine vorba de modă și design, deci cred că vă dați seama cât de tare iubesc stilul simplu și minimalist al suedezilor!

Principiile Lagom din stilul de viață suedez

Lagom încearcă să reducă alegerile suedezilor, astfel încât să le simplifice viața și să creeze echilibru;
Lagom preferă o personalitate mai subtilă, de o frumusețe naturală, nu o stridență care atrage atenția, mai ales în mod negativ;
Suedezii nu iubesc ideea de cantitate. Preferă mai degrabă materiale simple, din calitate bună și haine puține, dar versatile și bine făcute;
Moda suedeză este una simplă, relaxată și neoficială;
Suedezii cumpără întotdeauna haine care pot fi transformate și îmbrăcate în mai multe situații, atunci când sunt însoțite de accesoriile corecte;
Suedezii creează case care reflectă cine sunt ei, ca oameni;
Stilul de design interior suedez este bazat pe minimalism și șic deopotrivă;
Suedezii încearcă să înlăture factorii de stres din jurul lor, pentru a crea calm și pace, iar acest lucru este valabil și pentru casele lor. Aici, ei pun accent pe acele elemente care îi fac fericiți și care le aduc bucuria;
Când vine vorba de mobilă și decorarea caselor, suedezii au în vedere trei aspecte esențiale: funcționalitate, calitate și aspect:


„Pentru ca o piesă de mobilier sau un anumit articol să fie practice, trebuie să fie simple și foarte ușor de folosit;
Pentru ca noi să ne împlinim în mod constant dorințele, trebuie ca aceste articole să fie făcute din materiale durabile și de bună calitate, care rezistă mult timp;
Pentru că sunt destinate să dureze mult timp, înseamnă că le vom privi în repetate rânduri, iar și iar, așa că trebuie să fie plăcute din punct de vedere estetic”;


Suedezii sunt obsedați de lumină, din cauza iernilor lungi și întunecate, așa că vor opta tot timpul pentru culori deschise și materiale luminoase;
„Minimalismul nu este despre lipsuri: este despre cum să găsim mai multă valoare în lucrurile pe care le deținem. Minimaliștii fac asta prin înlăturarea superfluului și păstrarea doar a acelor bunuri care servesc unui scop sau aduc bucurie. Orice altceva este dat la o parte”;
Suedia este poate cea mai deschisă societate, formată din cei mai discreți oameni. Oamenii au mintea suficient de deschisă încât să le permită vecinilor să facă orice doresc, cât timp își țin bulele personale foarte bine închise în jurul vieții lor, ceea ce exclude factorii externi de stres, disconfort și nefamiliaritate;
Suedezii socializează prin „activități în cadru organizat”. Adică, mai întâi, te înscrii într-o organizație, unde desfășori activități organizate în grup, apoi, după câteva luni sau câțiva ani, poți fi invitat la o activitate unu-la-nu. Asta mi s-a părut un pic ciudat, ce-i drept. Dar am înțeles-o după aceea, când am aflat că la suedezi durează până se deschid și până când te lasă să intri în viața și în inima lor, dar că, odată ce ai intrat, ești prietenul lor pe viață. Și asta pentru că suedezii pun mare accent pe încredere, corectitudine și loialitate;
Lagom înseamnă să fim toți jucători de echipă pe care te poți baza că vor face ceea ce spun că fac și cred cu adevărat în asta. Este, practic, siguranța care vine odată cu încrederea și loialitatea;
Hostlov și sportlov sunt vacanțe de o săptămână în timpul toamnei și a iernii, când toată lumea are permisiunea generală de a petrece timp cu familia, într-un concediu activ;
Fredagsmys sunt acele zile de vineri casnice, în care familiile rămân acasă, se cuibăresc în fața televizorului, savurează gustări și se uită la emisiuni de divertisment;
Copiii sunt învățați încă de mici să nu intre în competiții, să nu-și dorească să fie mai buni decât ceilalți, ci să fie ei în fiecare zi mai buni și să participe la jocuri ca adevărați membri loiali de echipă. Lagom pune foarte mult accent pe egalitatea dintre oameni, pe diferențele de opinie și pe respect, iar copiii învață de la vârste fragede aceste principii;
Vânzătorii suedezi nu sunt ca vânzătorii pe care îi știm noi, cei care îți dau târcoale și te supraveghează la fiecare pas. Nici măcar chelnerii nu te agasează cu prezența lor la masă și vin doar dacă îi chemi. Iar la sfârșitul mesei, nota de plată este de obicei împărțită;
Cuplurile necăsătorite locuiesc în general împreună mai toată viața, fără să se căsătorească, chiar dacă au copii împreună. Duc vieți independente financiar și sunt de părere că fiecare om este cel mai bun sprijin al său, fiind responsabil de propria fericire;
Suedezii au mentalitatea de a sta la rând și de a avea răbdare, fără să se enerveze sau să se streseze. De asemenea, punctualitatea este extrem de importantă pentru suedezi, iar mijloacele de transport nu fac rabat de la această regulă.

Pe scurt: „Poartă-te cu ceilalți cum ai vrea să se poarte și ei cu tine. Dă-le spațiul de care au nevoie și nu le irosi timpul prețios și nici resursele.”

Au început să vă placă episoadele mele despre Lagom? Sper că da, pentru că mai am cel puțin unul foarte important: cel despre muncă, afaceri, și bani!

Până atunci, nu uitați că găsiți propriul exemplar din Lagom pe site-ul Editurii Publica!

Foto: pinterest.com

The post Dă la o parte ce e în plus și păstrează doar ce îți aduce bucurie! appeared first on Andreea Ignat.

Masaj suedez, spațiu personal și 5 săptămâni de concediu

În articolul despre Lagom, v-am zis că revin cu a doua parte a acestui stil de viață, așa că mă țin de cuvânt și povestim astăzi despre alte lecții care mi-au plăcut și pe care le-am învățat din „Secretul suedez al vieții bune”. Nu vă mai țin în suspans, ci trecem direct la subiect! Păi, trebuie să ne pliem pe stilul suedez, nu?

Iată ce principii respectă suedezii când vine vorba despre sănătate și bunăstare

Dacă vrei să ai grijă de ceilalți, ai mai întâi grijă de tine! Fă din bunăstarea ta o prioritate și asigură-te că trăiești în armonie, echilibru și mulțumire;
Al treilea obiectiv național al Suediei, după eliminarea sărăciei și a foametei, se concentrează pe starea de sănătate și de bine a populației. Instituțiile guvernamentale din Suedia spun că „starea de sănătate este esențială pentru a permite oamenilor să-și atingă întregul potențial și să contribuie la dezvoltarea societății. Investiția în sănătate reprezintă o investiție în dezvoltarea societății în ansamblul său”;
Suedezii primesc perioade extrem de generoase de vacanță, cu scopul de a-și găsi echilibrul personal. Angajații au minimum cinci săptămâni de vacanță pe an, pe lângă zilele libere pentru cele 18 sărbători naționale. Concediul plătit pentru creșterea fiecărui copil este de 480 de zile, părinții având și posibilitatea de a-și lua liber fără nicio problemă atunci când copilul este bolnav;
81% din populația Suediei are o stare bună de sănătate. Media este de 69%;
Relaxarea este foarte importantă pentru suedezi, de la zilele libere mai sus menționate până la activități specifice, cum ar fi celebrul masaj suedez. Pentru suedezi, relaxarea înseamnă să ne curățăm mintea și să ne detoxificăm trupul, iar acest lucru poate însemna orice aduce o stare de bine, de la cinci minute de pauză la un weekend petrecut singur în liniște;
97% din suprafața Suediei nu este locuită, ceea ce duce la un număr de aproximativ 20 de oameni pe kilometru pătrat. Pentru că da, suedezilor le place să stea departe unii de alții și să nu își invadeze spațiul personal;
Lagom presupune să nu fii stresat și să te simți confortabil, fără ca acest lucru să însemne câtuși de puțin lipsă de respect față de celălalt;
Suedezii sunt foarte direcți când vine vorba despre asumarea unor responsabilități în plus. Îți spun în față dacă pot face ceva sau nu, fără să fie nimic personal sau răutăcios și nimeni nu se supără. Pur și simplu e vorba despre gestionarea așteptărilor, eliberarea emoțională și continuarea deplasării pe căile individuale ale propriului lagom;
Pentru suedezi, mișcarea, aerul curat și natura sunt lucruri indispensabile. Suedezii preferă să meargă cu bicicleta și adoptă această activitate în locul exercițiilor de la sala de fitness;
3,4 milioane de rezidenți suedezi cu vârste între 7 și 70 de ani sunt membri ai unor cluburi sportive, 45% dintre ei fac sport cel puțin de trei ori pe săptămână și 2,4 milioane merg periodic la concursuri sportive;
Mișcarea fizică regulată este privită de suedezi ca o calitate firească a stilului de viață, nu ca pe o sarcină iritantă, care să dea bătăi de cap;
Suedezii sunt foarte deschiși când vine vorba de sexualitate, nuditate și funcționarea normală a organismului, pentru că le văd ca pe subiecte firești și naturale. Se vor simți mai degrabă jigniți și stânjeniți dacă vei vrea să vorbești cu ei despre veniturile personale, un subiect pe care suedezii îl consideră extrem de superficial;
„Atunci când trebuie să trăim varianta optimă a vieții noastre, nu trebuie să ne ascundem rușinați, să ne cerem scuze sau să ne lăsăm pradă conștientizării propriei persoane.”

Cam așa e cu sănătatea și bunăstarea la suedezi! Ei, ce spuneți? V-ar plăcea să adoptați stilul de viață lagom? Eu una practicam multe dintre principiile Lagom chiar înainte să citesc despre viața suedezilor, așa că m-am regăsit în destule dintre ele. Și pentru că mi-a plăcut atât de mult cartea Lagom și vreau să audă cât mai mulți oameni despre ideile faine ale suedezilor, revin și mâine cu un nou set de principii suedeze!

Bineînțeles, dacă vreți și voi cartea Lagom, să știți că a apărut în România la Editura Publica și e disponibilă la ei pe site!

Foto: Tahrir News

The post Masaj suedez, spațiu personal și 5 săptămâni de concediu appeared first on Andreea Ignat.

[Pe limba ta] (Se) merită. (Se) riscă. (Se) râd. (Se) conversează. (Se) divorțează

Uneori stau și mă întreb cum de au ajuns unele cuvinte și expresii să fie atât de măcelărite și atât de împământenite în vorbirea curentă a românilor. Așa că facem lumină și în această vineri, cu cinci verbe folosite greșit mai la tot pasul!

Și dacă săptămâna trecută am scris un articol lung despre acele cuvinte cărora românii le adaugă sau le scot câte o literă, astăzi vreau să vă las cu un articol mult mai scurt, despre verbele pe care românii le folosesc greșit.

Nu vreau să vă introduc acum în termeni și în explicații despre ce este tranzitivul, intranzitivul sau reflexivul, dar vreau să vă atrag atenția asupra principalelor expresii din această categorie pe care, din păcate, le aud și le văd folosite din ce în ce mai des.

A merita – A se merita

Corect: Merită să investești în tine!

Incorect: Se merită să investești în tine!

A risca – A se risca

Corect: Nu vreau să risc cu acest proiect!

Incorect: Nu vreau să mă risc cu acest proiect!

A râde – A se râde

Corect: De ce râzi?

Incorect: De ce te râzi?

A conversa – A se conversa

Corect: Au conversat timp de două ore.

Incorect: S-au conversat timp de două ore.

A divorța – A se divorța

Corect: Au divorțat acum trei ani.

Incorect: S-au divorțat acum trei ani.

 

Foto: pinterest.com

 

The post [Pe limba ta] (Se) merită. (Se) riscă. (Se) râd. (Se) conversează. (Se) divorțează appeared first on Andreea Ignat.

Lagom – cuvântul care stă la baza fericirii suedeze

Ați fost vreodată în Suedia? Eu pot să spun că merg acolo de fiecare dată când pășesc în sufrageria mea suedeză! Iar luna aceasta am tras un pic cu ochiul pe undeva și am descoperit secretul suedez al vieții bune! Cum am făcut asta? Am citit și am savurat Lagom, cartea scrisă de Lola A. Akerstrom, despre stilul de viață simplu și fericit al suedezilor.

În timp ce citeam cartea îmi venea să îmi fac bagajele și să mă mut în Suedia, atât de tare mi-au plăcut principiile după care se ghidează stilul lor de viață. Și pentru că vreau să le împărtășesc cu voi până vă luați cartea, las aici câteva dintre secretele suedeze care mi-au făcut inima să tresalte.

În primul rând, hai să definim ideea de lagom, conceptul care stă la baza fericirii suedeze! Ei bine, lagom înseamnă „atingerea un stil optim de viață, în care fiecare oferă și primește în mod egal, fără a tulbura echilibrul dintre individualitate și dinamica de grup.” Lagom presupune moderație, echilibru, conștiință socială și sustenabilitate. Sau, așa cum spune unul dintre proverbele lor, „Cantitatea potrivită este cea mai bună.”;
Se spune că ideea de lagom vine de la vikingi, care treceau din mână în mână un corn cu băutură, astfel încât cantitatea să fie împărțită în mod egal și să ajungă la toată lumea. Lagom înseamnă metaforic a fi jucător într-o echipă și a face lucrurile cu moderație, pentru binele echipei;
Suedezii sunt foarte atenți la spațiul personal, de aceea este foarte important pentru ei să nu se bage în viața ta, dar nici tu să nu le invadezi spațiul;
Suedezii nu fac complimente gratuite și preferă liniștea decât a vorbi, doar de dragul de a face conversație;
Lagom înseamnă să te oprești frecvent din cursul firesc al lucrurilor, să faci un pas înapoi și să privești lucrurile din afară;
Lagom înseamnă să ai tot timpul grijă de sentimentele, de nevoile și de emoțiile tale. Asta înseamnă să plângi și să râzi cât de mult ai nevoie, fără să îți fie rușine de ceea ce simți și fără să te simți vulnerabil;
Lagom înseamnă să mănânci și să bei echilibrat, cu porții potrivite și gust perfect, fără să pui restricție la anumite alimente, cum ar fi dulciurile. Pe scurt, mănânci tot ce vrei, dar în cantitatea optimă și în combinația corectă;
Mai mult, lagom înseamnă să mâncăm sustenabil, etic și local, fără să risipim mâncarea și fără să mâncăm dacă nu ne-am gândit mai întâi de unde provine acea mâncare;
Pe principiul „mai puțin este destul”, micul-dejun al suedezilor este foarte simplu, pentru a evita ideea de stres din timpul zilei. Să mai spun că acolo adulții și copiii sunt obișnuiți să mănânce ceva dulce doar o dată pe săptămână?;
Suedezii sunt foarte conectați cu natura și își procură singuri ingrediente din mijlocul naturii, fără să uite principiul de bază lagom: ia cu moderație și lasă și pentru ceilalți. Accesul liber la natură a devenit liber chiar printr-o inițiativă guvernamentală;
IKEA este un brand suedez care respectă întocmai ideea de lagom – unelte simple cu care să construim ceea ce dorim, conform propriilor gusturi. La fel ca la vecinii danezi cu LEGO;
Suedezii iau pauze dese, numite Fika, pentru a respira, pentru a se întâlni cu prietenii și pentru a se reconecta cu ei înșiși. Toți avem nevoie de pauze, pentru a putea funcționa la capacitate maximă, nu pe pilot automat, ca un sclav modern.

În timp ce scriam toate aceste principii Lagom de mai sus, mi-am dat seama că nu sunt nici măcar un sfert dintre toate cele prezentate în carte. Și pentru că nu vreau să fac un articol mult prea lung, dar vreau totuși să vă mai povestesc despre Lagom, am decis să mai scriu pe tema aceasta și să revin cu noi principii din stilul de viață suedez. Chiar cred că fericirea stă în lucrurile simple și că avem toți de învățat dintr-un stil de viață bazat pe moderație, pe conectarea cu natura, pe dorința de a face bine împreună.

Până revin eu cu un nou articol despre stilul de viață al suedezilor, vă recomand să vă luați și voi cartea Lagom, apărută recent la Editura Publica și să începeți să practicați Lagom!

Foto: lagom-urban.com

The post Lagom – cuvântul care stă la baza fericirii suedeze appeared first on Andreea Ignat.

Cum să ai cariera care te face fericit [Partea întâi]

În noiembrie, am fost invitată la evenimentul Zilele Carierei UAIC, unde aveam să le vorbesc studenților despre… evident, carieră! A trebuit să îmi aleg singură tema prezentării și, trebuie să recunosc, mi-a luat ceva vreme să decid ce voi alege. Oare ce vor să știe tinerii la început de drum despre cariera lor? Ce îi pasionează? Ce vor să audă de la cineva cu experiență în câmpul muncii? M-am gândit la mine când eram la început de drum și m-am întrebat ce aș fi vrut să știu atunci. Apoi am discutat cu tineri, dar și cu alți adulți, care mi-au împărtășit din ideile lor. Așa am ajuns la concluzia că aș fi vrut să știu încă de la început cum să mă concentrez pe ideea de carieră, nu de job și, mai ales, pe ideea de carieră care să mă facă fericită. Și, evident, să înțeleg cum e cu fericirea pe plan profesional!

Și uite așa a ieșit titlul prezentării mele – Cum ajungi să ai cariera care te face fericit? Pentru că vreau ca mesajul meu să ajungă la cât mai mulți tineri, scriu acest articol și las mai jos observațiile mele dobândite în cei 15 ani de muncă, pe care le-am împărtășit și în cadrul acelei prezentări.

Cum ajungi să ai cariera care te face fericit?

Muncă. Dacă te așteptai să fie ușor, lasă-mă să te aduc cu picioarele pe pământ încă de la început! Pentru că e nevoie de multă muncă și de multă implicare, dacă vrei cu adevărat să ai cariera care să îți aducă toate satisfacțiile necesare. Trebuie să muncești mult, dar cu cap și trebuie să ai tot timpul în minte ideea că fără muncă nu ajungi nicăieri bine;
Pasiune. Știu că ai auzit-o de nenumărate ori, dar nu degeaba o trâmbițează toată lumea care știe despre ce e vorba în propoziție! Ca să ajungi să ai cariera care te face fericit, trebuie să faci ceea ce îți place și să combini perfect munca cu pasiunea ta;
Perseverență. Nimeni nu s-a născut învățat și nimeni nu a ajuns la performanțe deodată sau din a doua zi. S-ar putea să nu îți iasă foarte bine la început (e sigur, nu posibil, crede-mă!) și mai mult ca sigur vei avea momente în care vei vrea să renunți, dar perseverează și antrenează-te în fiecare zi! Doar așa vei fi mai bun și vei ajunge acolo unde îți dorești;
Învață. Indiferent că ești la început de drum sau ai douăzeci de ani de experiență, deschide-ți mintea, urechile și inima și absoarbe tot! Trezește-te în fiecare dimineață ca un novice și fii pregătit să înveți în fiecare zi ceva nou despre tine, despre ceilalți, despre lume;
Citește. E de ajuns să arunci o privire la cei mai de succes oameni ai lumii și vei vedea că toți citesc foarte mult. Numai Warren Buffett, de exemplu, citește 500 de pagini pe zi. Citește orice, nu doar cărți de specialitate! Așa înveți din experiențele altora, așa îți antrenezi mintea și așa îți iei doza de creativitate, necesară muncii tale;
Încearcă lucruri noi. E posibil ca atunci când ești tânăr să nu știi foarte bine la ce ești bun sau ce îți place. Tot ce trebuie să faci este să încerci cât mai multe lucruri noi! Există nenumărate exemple de oameni care habar nu aveau că au anumite abilități sau că le-ar putea plăcea să facă anumite lucruri. Încearcă, testează, experimentează și descoperă ce ți se potrivește! Mai mult, nu te opri niciodată din explorat și din încercat lucruri noi;
Antrenează-ți mintea. Ca să duc mai departe ideea de la punctul șase, îți recomand să îți antrenezi mintea în fiecare zi, la fel cum ar trebui să faci și cu corpul tău. Fă exerciții de creativitate, învață o limbă nouă, citește, rezolvă enigme, discută cu oameni diferiți, învață lucruri noi;
Brand personal. Dacă ai de gând să crești și să îți dezvolți o carieră în adevăratul sens al cuvântului, atunci e cazul să ai grijă de brandul tău personal. Creează-l corect și asigură-te că îl „lustruiești” tot timpul;
Nu face lucruri doar pentru bani. Când scoți din ecuație pasiunea pentru ceea ce faci și pui ca singur scop câștigurile financiare, atunci e clar că nu vorbim despre o carieră care te face fericit, ci doar despre un venit. În carieră, nu e vorba despre bani, ci despre ce lași bun în urma ta;
Relațiile. Era o vorbă la un moment dat, care zicea că nu contează cât de talentat ești, ci pe cine cunoști. Într-o oarecare măsură, vorba e adevărată. Dar dacă ești și bun, și conectat la oamenii potriviți, atunci cu atât mai bine! Cariera ta se dezvoltă odată cu rețeaua de oameni din jurul tău, așa că ai tot timpul în vedere să dezvolți noi și noi relații cu oamenii potriviți, care să te ajute și să te inspire să crești și să fii mai bun!

Acestea au fost doar primele zece recomandări, așa că… va urma! Pentru că, așa cum ți-ai dat seama deja, e nevoie de foarte multe lucruri ca să ajungi să ai cariera care să te facă fericit!

Foto: Fotograf Irina Mocanu Studio

The post Cum să ai cariera care te face fericit [Partea întâi] appeared first on Andreea Ignat.

[Pe limba ta] 20 de cuvinte pe care le scrii cu litere în plus sau în minus

Știți vorba aia cu „nici prea mult, nici prea puțin”? Ei, fix despre asta vorbim și noi astăzi în rubrica Pe limba ta, bineînțeles, cu accent pe cuvintele din limba română. Am auzit de atâtea ori cuvinte folosite cu litere în plus sau în minus, încât am zis că trebuie să fac o listă cu ele și să explic, conform Domnului Dicționar, unde punem și unde nu punem acele litere. Sunt multe situații în care cuvintele sunt scrise greșit cu litere în plus sau în minus (de exemplu, formele corecte: fii, copiii, creează, propriii etc. – pentru care voi face articole separate), dar astăzi vreau să vorbim despre 20 de cuvinte cu forme incorecte în funcție de niște litere, cuvinte pe care mulți români le folosesc greșit atât în scris, cât și în vorbirea curentă, din lipsă de informare, din obișnuință, din ignoranță. Evident, lăsăm deoparte greșelile de tastare (așa-zisele „typos”), pentru că nu își au locul pe aici.

Și uite așa, vă las mai jos lista cu cele 20 de cuvinte pe care eu le-am identificat ca fiind folosite cu forme greșite în vorbirea limbii române, fie cu litere în plus, fie cu litere în minus. Le scriu în ordine alfabetică (să nu care cumva, să se supere între ele) și în forma lor corectă (să le arătăm puțin respect).

Așază

Folosit de cele mai multe ori cu litera „e” în plus, forma corectă a verbului „a (se) așeza” în cazul de față este „așază”, nu „așează”. Practic, „e” se transformă în „a”. Puteți să vă gândiți că „e” se așază, adică coboară, și ajunge la „a”, prima literă din alfabet, ca să vă fie mai ușor de reținut data viitoare când vă veți întreba cum e corect.

Corect: Maria se așază pe scaun.

Incorect: Maria se așează pe scaun.

Bancnotă

Banii din ziua de azi sunt un banc? Gândiți-vă la asta când mai pronunțați cuvântul „bancnotă”, pentru că fix așa se folosește corect.

Corect: Irina a scăpat o bancnotă.

Incorect: Irina a scăpat o bacnotă. / Irina a scăpat o bagnotă.

Biscuit

„Biscuiți? Biscuim, Măria ta!”, dacă tot ne-am dus în zona de banc. Dar cum spunem la un singur soldat? Pardon, „biscuit”! Fix așa – biscuit. Data viitoare când trebuie să pronunțați acest cuvânt și sunteți în dubii, dacă e cu „e” la final sau fără „e” la final, gândiți-vă pur și simplu la biscuiți fără E-uri.

Corect: Mi-e poftă de un biscuit.

Incorect: Mi-e poftă de un biscuite.

Cunoștință

Există „știință” și există „conștiință”, dar nu există deloc „cunoștiință”. Despre acest cuvânt folosit în anumite expresii vom vorbi și în articolele următoare, așa că punem punct aici.

Corect: Am o cunoștință care are livadă.

Incorect: Am o cunoștiință care are livadă.

Deconspira

Cuvântul își are originile în franceză și înseamnă a demasca, a divulga un secret. Data viitoare când îl folosiți și vă întrebați dacă e cu „s” sau fără „s”, aduceți-vă aminte de încăperile minuscule ale francezilor sau de porțiile lor de mâncare la fel de mici. Pe principiul „mai puțin”, tăiați cu încredere litera „s”!

Corect: Solistul trupei Carla`s Dreams a fost deconspirat.

Incorect: Solistul trupei Carla`s Dreams a fost desconspirat.

Delincvent

Am văzut acest cuvânt scris greșit chiar și pe burtierele unor posturi de televiziune și de nenumărate ori pronunțat greșit în vorbirea curentă. Chiar dacă termenul vine de la „delict” și, în mod normal, te-ai duce cu gândul la „delicvent” sau „delictvent”, forma corectă a cuvântului este „delincvent”.

Corect: În ochii ei este doar un delincvent.

Incorect: În ochii ei este doar un delicvent.

Erbicid

Erbicidul este acea substanță chimică folosită pentru distrugerea ierburilor și a buruienilor nedorite. Data viitoare când trebuie să îl folosiți și nu știți dacă e „ierbicid” sau „erbicid”, gândiți-vă la „i-ul” de la început ca la o iarbă nedorită de care trebuie să scăpați.

Corect: Trebuie să cumpărăm erbicid.

Incorect: Trebuie să cumpărăm ierbicid.

Feblețe

Când doctorița fiică-mii i-a zis Rebecăi că e „feblețea” ei, mi-a zâmbit sufletul de bucurie. Nu doar pentru că fiică-mea ar fi și feblețea medicului nostru, ci și pentru că doamna doctor a folosit termenul corect. Data viitoare când sunteți în dubii atunci când trebuie să îl folosiți, gândiți-vă că începe la fel ca luna „februarie”, când gradul de „feblețe” crește simțitor de la atâtea inimioare siropoase.

Corect: Rebeca este feblețea mea.

Incorect: Rebeca este flebețea mea.

Foitaj

Gospodini și gospodine, pasionați de bucătărie și iubitori de mâncăruri bune, data viitoare când mai gătiți ceva în „foitaj” nu uitați că nu trebuie să puneți „e-uri”. De niciun fel!

Corect: A făcut un foitaj foarte pufos.

Incorect: A făcut un foietaj foarte pufos.

Grizonant

Simțiți că albiți deja de la câte cuvinte sunt folosite greșit în limba română? Asta înseamnă că veți avea părul grizonant, și nicidecum grizonat. Și pentru că oamenii cu părul alb cică au nevoie de mai multe vitamine, ce-ar fi să adăugăm puțină vitamina… „n”?

Corect: S-a uitat în oglindă și și-a văzut părul grizonant.

Incorect: S-a uitat în oglindă și și-a văzut părul grizonat.

Inopinat

Dacă vă gândiți la anumite situații de mai sus ca fiind „inopinante”, să știți că nu are cum să fie așa, din simplul motiv că acest cuvânt nu există. Forma sa corectă este „inopinat”. Practic, te ia atât de pe nepregătite, încât te dă pe spate și îți cade „n-ul”, vorba aia!

Corect: Aseară am avut parte de vizita inopinată a soacrei.

Incorect: Aseară am avut parte de vizita inopinantă a soacrei.

Milieu

Hai, recunoașteți! Toți am avut în casă la un moment dat un „milieu”! Da, credeți-mă, ați avut și voi tot „milieu”, chiar dacă îi spuneați incorect „mileu”!

Corect: Am găsit în dulap un milieu făcut de bunica mea.

Incorect: Am găsit în dulap un mileu făcut de bunica mea.

Mostră

Mostrele pot fi foarte utile și simpatice! Nu trebuie să le priviți ca fiind monștri, pentru că nu vă fac nimic rău!

Corect: A primit din partea vânzătoarei o mostră de cremă pentru corp.

Incorect: A primit din partea vânzătoarei o monstră de cremă pentru corp.

Mustață

Dacă sunteți în dubii și nu știți cum e corect (mustață sau musteață), gândiți-vă că mustața trebuie tunsă și întreținută, așa că tăiați-i cu încredere litera „e”!

Corect: A luat premiul întâi pentru cea mai creativă mustață.

Incorect: A luat premiul întâi pentru cea mai creativă musteață.

Obstetrică

Pentru cine nu știe, obstetrica este o „ramură a chirurgiei care se ocupă cu fiziologia și patologia sarcinii și a nașterii, precum și cu asistența în timpul nașterii și în perioada de lăuzie” (DEX). Și ca orice făt care iese la un moment dat din burta mamei, la fel trebuie să iasă și litera „r” din forma folosită incorect – „obstretrică”. Pe principiul: Felicitări, aveți un… „R”!

Corect: Am programare vineri la obstetrician.

Incorect: Am programare vineri la obstretician.

Plăcea

După naștere, hai să vorbim un pic și despre plăcere! Nu vreau să știu ce v-ar „place”, ci ce v-ar „plăcea”!

Corect: Mi-ar plăcea să avem o justiție corectă.

Incorect: Mi-ar place să avem o justiție corectă.

Repercusiune

Când nu folosim corect limba română, mai ales atunci când lucrăm în domenii conexe comunicării, repercusiunile pot fi grave. Așa că „don`t be an ass”, vorba englezului, și scoate „r-ul” din „repercursiune”!

Corect: Acțiunile lui au lăsat repercusiuni grave asupra elevilor.

Incorect: Acțiunile lui au lăsat repercursiuni grave asupra elevilor.

Serviciu

Oameni buni, în fiecare zi, lumea merge la serviciu! Nu merge nimeni la „servici”, pentru că „servici” nu există! Și nu vă mai plângeți că nu aveți „servici”, că nici nu veți avea! Mai bine v-ați căuta „serviciu”!

Corect: Sunt la serviciu până la ora 18:00.

Incorect: Sunt la servici până la ora 18:00.

Voiam

Ca orice lucru din trecut, e mai bine să lăsăm lucrurile acolo. La fel e și cu litera „r”, adesea adăugată incorect la forma de trecut a verbului „a vrea”.

Corect: Când eram mică, voiam să mă fac scriitoare.

Incorect: Când eram mică, vroiam să mă fac scriitoare.

Greșeală

Ironic sau nu, nu m-am putut abține! Un cuvânt des folosit în mod greșit este chiar „greșeală”, utilizat de mulți oameni fără „e”. Ei, uite că uneori „e-urile” sunt bune, iar în cazul de față trebuie folosit!

Corect: A făcut o greșeală uriașă.

Incorect: A făcut o greșală uriașă.

 

Ei, cum e? Sunt cuvinte din lista de mai sus despre care nu știați că trebuie scrise așa? La ce alte cuvinte mai știți că pun românii litere în plus sau în minus?

Foto: strategicjuju.com

 

The post [Pe limba ta] 20 de cuvinte pe care le scrii cu litere în plus sau în minus appeared first on Andreea Ignat.