"Cand vraja chemarii sexuale e in suspensie, aproape orice femeie moderna isi vede partenerul in aceasta lumina, lumina superioritatii ei dispretuitoare. Numai caldura sexuala face ca barbatii si femeile sa fie posibili unii pentru ceilalti. In momentul in care ii reduci la simple identitati, simple afirmari ale egoismului indivizilor moderni, cu totii vad unii in altii doar dusmanul.Femeia, care, in zilele noastre dintr-un motiv sau altul, se simte triumfatoare, intrucat barbatul si-a depus majoritatea armelor in mainile ei, se uita la partenerul masculin cu dispret, socotindu-l ridicol. In timp ce barbatul, stiind ca si-a cedat femeii avantajele si neavand suficienta forta sa le redobandeasca, se uita la femeie cu un intens resentiment."



Anglia, anii '20

Constance e sotia unui lord infirm, Clifford, ramas incapabil sa o satisfaca din punct de vedere sexual, daramite sa-si indeplineasca pur si simplu datoria de barbat, anume de a elabora samanta procreerii. La inceput, Connie nu e cine stie ce deranjata de aceasta realitate, pana la urma, dezarmanta si cruda. Afectiunea sincera, prieteneasca, pe care o simte pentru Clifford o face sa diminue din frustrarea pe care o incearca la gandul ca nu va fi capabila sa-i ofere o odrasla.
Cei doi duc o existenta relativ monotona, in Wragby, Lincolnshire, Anglia, unde sunt detinatorii unui conac mai mult sau mai putin impozant, cu servitorii de rigoare. Bineinteles, plictiseala pune stapanire in special pe Connie, caci femeia din ea simte ca are ceva important de pierdut de la viata, pana la urma. Primind si o serie de sfaturi cel putin bizare din partea unei matusi, [in sensul in care o femeie nu trebuie sa se priveze de necesitatile carnale in tinerete, altminteri va avea mult de suferit de pe urma frustrarilor, la batranete] si, fireste, dupa ce se lasa ea insasi cuprinsa de valtoarea sentimentelor sufocante, incepe o aventura cu paznicul padurii domeniului, Parkin.
Constance mi se pare o doamna destul de frivola, la inceput, cel putin, mai ales pentru ca tot ce pare sa gandeasca e ca legatura infidela pe care o intretine cu Parkin nu numai ca nu pare a avea viitor, dar acesta e si suprimat ca posibilitate, din start, datorita diferentei sociale dintre cei doi indivizi implicati. [Constance, o Lady respectabila [in aparenta, bineinteles], Parkin un muncitor respectat, dar posac si neinteles in comunitate.]


In mare, romanul nu prezinta mari probleme de intelegere. Toata treaba care m-a cam deranjat e ca Lawrence pare sa fi facut, pe parcursul a celor 315 pagini, un fel de pasiune nebuneasca fata de dialogurile inteligente si fata de istorisirea sentimentelor de orice natura. Asa incat, cu ocazia oricarei schimbari de opinii pe care o sufera Connie [pentru ca, in definitiv, mai ales din perspectiva ei se povestesc evenimentele], aflam imediat despre ce e vorba, si pac, naratorul ne loveste cu vreo 6 pagini de sentimente confuze, ambigue, ambivalente chiar. Asta mi s-a parut cam ..."ennuyant".

Mai ales de la jumatatea cartii incolo, Clifford sufera un grav proces de abrutizare, nu in sensul propriu, ci in sensul ca isi pierde interesul pentru discutiile filosofice, pentru lecturile inalte sau inaltatoare, in alte cuvinte, se necivilizeaza. Asta o pune pe ganduri serios pe doamna Chatterley, pentru ca, daca pana acum, se gandise in mod constant ca relatia cu Parkin ar fi fost imposibila din cauza divergentelor enorme de principii sau de [mai ales] cultura, iata ca, dintr-o data, din cauza unei dorinte avide de a castiga bani si de a-i scoate chiar si din piatra seaca, Clifford devine complet neinteresant.

Mai e un lucru pe care nu l-am inteles in totalitate: mai tarziu, cand Constance ramane insarcinata, iar Clifford e de acord sa-i recunoasca bastardul, chiar daca nu va cunoaste niciodata identitatea tatalui, ea isi pune adeseori problema sa-si paraseasca sotul pentru paznicul de vanatoare. Insa... daca incepi o aventura extraconjugala pe principiul placerii carnale, pentru ca, sa fim seriosi, pana la urma dorinta sexuala a determinat-o sa il tradeze pe Clifford...cum te poti gandi ca poti intemeia o familie alaturi de persoana respectiva? Ce e drept, cei doi isi declara, in mai multe randuri, ca se iubesc. Asa o fi. Dar ce am inteles eu, din cele istorisite de Lawrence a fost, pana la urma, ca doamna Chatterley ar fi fost destul de multumita, mai ales la inceput, daca sotul sau ar fi fost capabil sa-si indeplineasca atributiile maritale. Mai mult, sunt aproape convinsa de faptul ca nici macar nu l-ar fi remarcat pe Parkin, in conditiile unui mariaj relativ fericit cu Lordul Chatterley.

Asa ca, in definitiv, modul in care se termina totul mi se pare cel putin nebulos. [si am sa ma abtin, totusi, de la divulga secretul, pentru ca - si aici am apreciat arta narativa a lui Lawrence - nici macar in ultimele 10 pagini inca nu aflasem cum avea sa ia sfarsit].

Insa, per total, a fost un roman foarte bine scris, chiar daca, pe alocuri, asa cum am spus si mai sus, plictiseste acut din cauza descrierilor sentimentale. Of, simtaminte, simtaminte..ce e drept, si putintica ratiune, dar atat de prost intrebuintata incat uneori te intrebi daca intr-adevar exista ceva in creierul din capsorul frumos al lui Connie.
Mi-a mai placut faptul ca naratorul nu se axeaza excesiv pe descrieri de personaje, tocmai pentru a lasa 'minte libera' cititorului, pentru ca acesta sa-si imagineze majoritatea detaliilor. Bineinteles, unele scene din intimitate sunt descrise oarecum fidel, dar niciodata in totalitate.

De asemenea, am mai apreciat un lucru, si anume ca, mai ales pentru ca Parkin era comunist si inscris intr-un fel de asociatie care promova idei socialiste, romanul are un oarecare iz 'bolsevic'. Clifford, pe de alta parte, e profund interesat de viitorul 'dinastiei' lui [ce ridicol, ce ironie, ca mostenitorul lui avea sa fie fiul unui proletar], in sensul ca fiul sau avea sa asupreasca minerii din zona, sa-i puna la punct si sa-i conduca despotic [as himself].

In concluzie, chiar nu stiu de ce acest roman a fost interzis, la vremea publicarii sale. Poate, intr-adevar, in perioada interbelica lumea nu era obisnuita sa citeasca despre aventuri extraconjugale, daramite despre placeri carnale, cu toate ca, sunt sigura, multi se bucurau de ele.